Sari la conținut

Cum dor plămânii. Cât de GRAV este și când trebuie să mergi URGENT la spital

noduli pulmonari
Sursă foto: arhiva doctorulzilei.ro
Cât de repede cresc nodulii pulmonari benini

Cum dor plămânii. De obicei, atunci când o persoană spune că are dureri în plămân, înseamnă că simte durere în regiunea toracică, asta se întâmplă deoarece plămânul nu are receptori pentru durere.

În acest fel, deși uneori durerea este legată de probleme la plămâni, ea poate fi cauzată și de probleme la alte organe, sau chiar poate fi legată de mușchii sau articulațiile din regiune.

În mod ideal, ori de câte ori ai vreun disconfort în zona toracelui care nu se îmbunătățește cu timpul, se înrăutățește rapid sau nu dispare după 24 de ore, ar trebui să mergi la un medic generalist pentru o evaluare, să soliciți investigații (dacă este necesar) și să te consulți pentru orice probleme cardiace care ar putea cauza durerea.

Cauze ale durerilor toracice:

Printre cele mai frecvente cauze ale apariției durerii în plămâni se numără următoarele:

Probleme cardiovasculare care pot provoca dureri în piept:

  • Angina pectorală sau un atac de cord. Cel mai frecvent simptom este durerea în piept, care poate fi resimțită ca durere de strângere, presiune puternică sau durere constrictivă. Durerea poate radia către braț, umăr, maxilar sau spate.
  • O ruptură a peretelui aortei, vasul mare de sânge care transportă sângele de la inimă către restul corpului, (disecția aortei) provoacă durere bruscă și severă în piept și partea superioară a spatelui.
  • Umflarea (inflamația) în sacul care înconjoară inima (pericardită) provoacă dureri centrale în piept.

Probleme pulmonare care pot provoca dureri în piept:

  • Un cheag de sânge în plămân (embolie pulmonară).
  • Colapsul plămânului (pneumotorax).
  • Pneumonie, care provoacă dureri ascuțite în piept care adesea se agravează atunci când tușiți sau respirați adânc.
  • Inflamația mucoasei din jurul plămânului (pleurezie) poate provoca dureri în piept care, de obicei, sunt ascuțite și sunt adesea agravate atunci când tușiți sau respirați adânc.

Alte cauze ale durerii în piept:

  • Atacul de panică, care apare adesea cu respirație rapidă.
  • Inflamație în cazul în care coastele se unesc cu sternul (costocondrită).
  • Zona zoster, care provoacă durere ascuțită, furnicături pe o parte, răspândindu-se de la piept la spate, ceea ce poate provoca o erupție cutanată.
  • Încordarea mușchilor și tendoanelor dintre coaste.
  • Durerea în piept poate fi cauzată și de următoarele probleme ale sistemului digestiv:
  • Spasme sau îngustarea esofagului (tubul care transportă alimentele de la gură la stomac).
  • Litiază biliară, care provoacă durere care este mai agravată după masă (cel mai adesea o masă grasă).
  • Arsuri la stomac sau reflux gastroesofagian (BRGE).
  • Ulcer gastric sau gastrită. Arsurile la stomac apar dacă stomacul este gol și se îmbunătățește când mănânci.

La copii, majoritatea durerilor în piept nu sunt cauzate de inimă.

Pentru majoritatea cauzelor de durere în piept, cel mai bine este să vă consultați cu medicul dumneavoastră înainte de a vă trata acasă.

Când să contactați un medic

Sunați la 112 dacă:

  • Brusc aveți dureri de strângere, strivire, strângere sau apăsare în piept.
  • Durerea se extinde (radiază) către maxilar, brațul stâng sau între omoplați.
  • Aveți greață, amețeli, transpirații, o inimă accelerată sau dificultăți de respirație.
  • Știți că aveți angină și disconfortul în piept devine brusc mai sever, este cauzat de o activitate ușoară sau durează mai mult decât de obicei.
  • Simptomele anginei dumneavoastră apar în timp ce sunteți în repaus.
  • Aveți durere bruscă și ascuțită în piept, cu dificultăți de respirație, în special după o călătorie lungă, o întindere de la repaus la pat (de exemplu, după o operație) sau altă lipsă de mișcare, mai ales dacă un picior este umflat sau mai umflat decât celălalt (acesta ar putea fi un cheag de sânge, din care o parte a ajuns în plămâni).
  • Ați fost diagnosticat cu o afecțiune gravă, cum ar fi un atac de cord sau o embolie pulmonară.

Riscul de a avea un atac de cord este mai mare dacă:

  • Aveți antecedente familiale de boli de inimă.
  • Fumați, consumați droguri sau sunteți supraponderal.
  • Aveți colesterol ridicat, hipertensiune arterială sau diabet.
  • Ai deja o boală de inimă.
Prisăcaru Theona

Mi-am descoperit pasiunea pentru jurnalism in urma cu mai mulți ani si pot spune ca profesia nu este deloc usoara, ci extrem de solicitanta, plina de dinamism, care aduce noi provocari in fiecare zi. Totodata, implica si o doza mare de responsabilitate. Va multumesc atat pentru aprecierile voastre, cat si pentru criticile constructive!

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel