Majorarea accizei la tutun a fost necesară pentru armonizarea unei Directive Europene, altfel România risca deschiderea unei proceduri de infringement, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă, adăugând că „nu are darul de a pune taxe şi impozite”.
„La acciza pe tutun este vorba de notificări venite din partea Comisiei Europene sub ameninţarea deschiderii unui infringement pentru România pentru nearmonizarea sau neactualizarea cu directiva respectivă. Nu face Ministerul de Finanţe – şi v-am mai spus şi o repet în continuare – nu am darul de a pune taxe şi impozite. Oricât s-ar strădui unii şi alţii să îmi bage pe gât OUG 114, oricât ar dori unii şi alţii, când discutăm concret, dar concret, nu au niciun fel de argument. Nu îmi plac taxele şi impozitele şi nu am să cresc nici numărul, nici cuantumul lor. Oricâţi nebuni ar scrie pe Facebook, oricâţi habarnişti o să întâlniţi şi o să vă spună fel de fel despre mine, nu au argumente. Întrebaţi-i de argumente concrete”, a spus Eugen Teodorovici, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, notificarea a venit de la comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.
„Pe băuturile răcoritoare, dacă ministerul de resort – că Ministerul Finanţelor nu se apucă şi de sănătate şi de conţinutul de zahăr la băuturi şi aşa mai departe – dacă ministerul de resort are studii în spatele acestei propuneri de decizii, studii care arată cum este situaţia în Europa, cum este în România, sănătatea copiilor, sănătatea populaţiei în România şi vine cu astfel de propunere, Ministerul de Finanţe nu este cel care să spună ‘Domnule, ştiţi, nu!’, pentru că nu acesta este rolul ministerului. El face politica publică în sectorul respectiv, nu Ministerul de Finanţe”, a susţinut ministrul.
De asemenea, şeful de la Finanţe a reiterat faptul că nu are nicio legătură cu OUG 114, cu excepţia taxei pe active bancare şi prevederile referitoare la Pilonul II de pensii.
„Puteţi să decupaţi din această Ordonanţă 114 ce ţine eventual de Finanţe, eventual două subiecte, partea de taxă pe active financiare şi, dacă vreţi să insistăm şi să împingem mai mult, eventual şi Pilonul II de pensii, dar care nu are treabă cu Ministerul de Finanţe. Vă uitaţi şi în acte normative şi nu numai”, a continuat Teodorovici.
Nivelul accizei totale pentru ţigarete se majorează, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete, potrivit proiectului de Ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicat marţi de Ministerul Finanţelor.
„Pentru a fi evitată declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre, legislaţia naţională, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie modificată astfel încât să fie conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniul accizelor. În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanţa cu Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru ţigarete nu reprezintă cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se impune creşterea nivelul accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete”, se explică în Nota de fundamentare a proiectului.
De asemenea, pentru băuturile răcoritoare al căror conţinut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri/100 ml, acciza nearmonizată va fi de 0,8 lei/litru, iar pentru cele al căror conţinut de zaharuri depăşeşte 8 g zaharuri/100 ml acciza este de un leu pe litru şi va fi datorată de producători, de importatori sau de cei ce vor achiziţiona intracomunitar, conform aceluiaşi proiect.
Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, măsura accizării băuturilor răcoritoare descurajează consumul de alimente nesănătoase şi aduce venituri care pot fi investite în educaţie şi sănătate. Conform iniţiatorilor acestei măsuri, în Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate. De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercusiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult.
Accizarea băuturilor răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr va aduce venituri suplimentare la buget de 320 milioane lei în acest an, susţine MFP.
La rândul său, Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) a afirmat, într-un comunicat de presă remis AGERPRES săptămâna trecută, că intenţia Guvernului de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr este o măsură discriminatorie şi disproporţionată, pentru că băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat.
„Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat în primul rând prin programe de educaţie şi informare şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul din cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De altfel, această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunţat în 2014 la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populaţiei, iar industria băuturilor răcoritoare, precum şi cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, susţine ANBR.
