Din cuprinsul articolului
Un mediu curat este esențial pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. În același timp însă, mediul ambiental poate fi și o sursă de factori de stres — de exemplu, poluarea atmosferică, zgomotul, substanțele chimice periculoase – care au un impact negativ asupra sănătății. Sănătatea populației din UE este afectată și de schimbările climatice, prin valuri de căldură, inundații și schimbări în distribuția bolilor transmise prin vectori.
La nivel mai general, schimbările climatice, declinul biodiversității și degradarea terenurilor pot afecta și bunăstarea oamenilor deoarece pun în pericol furnizarea serviciilor ecosistemice, de exemplu accesul la apă dulce și la producția de alimente.
În Europa, riscul de mediu cel mai major pentru sănătate este poluarea aerului, fiind asociat cu boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare și cancer pulmonar. Se estimează că expunerea la aer poluat este cauza a peste 400 000 de decese premature în fiecare an în UE. Expunerea la zgomotul produs de mijloacele de transport și de industrie poate duce la disconfort, tulburări de somn și creșteri asociate ale riscului de hipertensiune și de boli cardiovasculare.
Toxicologul Radu Ţincu ne spune care este efectul poluări asupra sănătăţii noastre.
Ce este poluarea?
„Poluarea reprezintă acel cumul de substanţe toxice cu care intrăm în contact, fie că discutăm de expunere pe calea aerului, fie că discutăm de substanţe care se dizolvă în ape. Mai mult decât atât, mai avem şi o poluare care ne afectează în interiorul locuinţei. Puţină lume ştie că până la 60% din poluarea la care ne expunem vine din interiorul casei noastre.
Ne poluăm în primul rând, atunci când deschidem ferestrele pentru că şi aerul de afară este poluat, pe de altă parte, multe dintre substanţele pe care le folosim în casă, sunt toxice. Folosim fel şi fel de aerosili în diferite tuburi sau substanţe odorizante. Toate aceste substanţe eliberează aceşti aerosoli care rămân şi ne expun o perioadă lungă de timp la efectul lor”, a explicat dr. Radu Ţincu.
Cum putem preveni cât mai mult expunerea la poluare
„În oraşele mari, va trebui să avem această reţea de monitorizare a calităţii aerului. Va trebui să ne modulăm activităţile în spaţiul exterior în funcţie de momentele de poluarea ale oraşului. Spre exemplu, alergarea într-o zonă poluată nu face decât să ne aducă un surplus de poluare. Atunci când alergăm, respirăm mai frecvent şi mai profund, iar poluarea ajunge într-o cantitate mai mare la nivelul tractului respirator şi mai profund în interiorul alveolelor pulmonare”, a precizat toxicologul.
Aerul condiţionat nu poluează aerul
„Nu discutăm aici despre o poluare în sine. Putem să avem anumite probleme cu cantitatea bacteriană a acestor filtre. Este nevoie de o curăţare frecventă a acestor filtre pentru ca se pot dezvolta anumite bacterii, care pot determina îmbolnăviri în special în sfera respiratorie.
Un poluant important îl reprezintă fumatul, care nu face decât să aducă un plus de toxicitate. Discutăm despre o expunere cronică şi pe termen lung. Dacă putem face anumite concesii şi să fim atenţi la ceea ce mâncăm, în ceea ce priveşte poluarea aerului, nu prea avem multe alternative, nu prea avem cum să schimbăm casa sau oraşul atât de repede.
Important este că poluarea scade atunci când ploua sau ninge, pentru că se spală acele particule. Iar dacă discutăm de ploaie, autorităţile ar putea să scadă poluarea din marile oraşe prin spălarea frecventă a arterelor de circulaţie publică cu detergent şi apă”, a mai spus medicul.
