Sari la conținut

Cum recunoaștem șocul anafilactic

Șocul anafilactic înseamnă reacția acută a organismului la o substanță străină la care pacientul a fost ulterior sensibilizat. Anafilaxia sau șocul anafilactic este o urgență medicală. Acesta poate duce la scăderea bruscă a tensiunii arteriale, la probleme grave de respirație.

Practic, șocul anafilactic poate afecta pielea, căile respiratorii, aparatul digestiv și aparatul cardiovascular, punând viața în pericol dacă nu se intervine imediat. De aceea, este foarte important să cunoaștem care sunt simptomele șocului anafilactic și ce măsuri de acordare a primul ajutor se pot acorda.

Principala caracteristică a șocului anafilactic este timpul rapid de instalare, aproximativ 15-30 de minute de la contactul cu factorul alergen declanșator.

Iată ce factori pot induce reacții anafilactice:

  • înțepături de insecte: albine, viespi, păienjeni,
  • alimente: ouă, lapte, carne, crevete, pește, grâu, soia, arahide, nuci, țelină, aditivii alimentari,
  • efortul fizic,
  • anumite medicamente: antibiotice, antitermice, antiinflamatoare, anestezice,

Alergia înseamnă o reacție exagerată a organismului care se crede invadat de substanțe nocive, deși nu sunt. Alte persoane nici nu simt prezența acestor factori alergeni.

Principalele semne și simptome sunt:

Clinic, boala se poate manifesta treptat sau extrem de rapid și de aceea intervenția trebuie să fie rapidă. La început apare o senzație de slăbiciune, mâncărimi, tuse, rigiditate toracică, crampe abdominale, iar după 10-30 de minute de la expunerea la alergen încep manifestările cardiovasculare cu tahicardie, hipotensiune bruscă, chiar încetarea bătăilor cardiace, adică decesul. Poate să apară și un edem laringean, persoana nu respiră corect, apare panica, frica. Bolnavul varsă, are diaree, reacție cutanată. Dacă la început picioarele și mâinile sunt colorate, ele devin reci și cianotice din pricina vasoconstricției severe.

În ce constă tratamentul:

Trebuie să suni de urgență la 112. Până la sosirea ambulanței verifică dacă persoana nu are asupra ei adrenalină. Dacă are adrenalină injectabilă (cei cu istoric alergic de regulă au) poți să-i faci tu injecția. Această injecție se face în mușchiul exterior al coapsei. Evită injectarea în fesă sau în venă. De asemenea, nu injecta adrenalină în mâini sau în picioare pentru că poate provoca leziuni tisulare. Uneori, la un interval de 15-20 de minute este necesară a doua injecție, însă ideal este ca pacientul să fie deja tratat de echipajul de pe ambulanță.

Cel mai bine este ca fiecare persoană să știe la ce substanțe este alergic și ce substanțe pot să-i declanșeze acest șoc. Practic, sunt teste cutanate care se fac la medicul specialist alergolog și care ajută să descoperi la ceea ce ești alergic astfel încât să poți evita acele alimente, sau să ai asupra ta kitul de supraviețuire în cazul unui șoc anafilactic.

Rusen Anca

Sunt editor, jurnalist pe sănătate de 8 ani. De ce presă medicală? Fiindcă din cei 15 ani de presă, cel mai mult am iubit sănătatea. Să scriu despre tot ceea ce înseamnă sănătatea în viața unui individ cred că mă definește ca om. Și recunosc: regret că nu am făcut medicină! Practic, sănătatea este cel mai frumos dar pe care l-am primit și paradoxal, singurul pe care îl neglijăm. Fiindcă cel mai mult ne doare un diagnostic care îți ia răsuflarea și care îți pune sufletul la încercare. Boala te împovărează atât sufletește cât și fizic. Scriu fiindcă sănătatea trebuie prețuită și lipsa ei costă enorm. Cred cu tărie că primul pas spre sănătate este cunoașterea, informarea și educarea. Mai exact, ceea ce facem noi, jurnaliștii. Oferim cititorilor noștri accesul la informații corecte, atent documentate medical. În felul acesta, eu simt că pot contribui puțin la tot ceea ce înseamnă prevenția unor boli!

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel