Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Autopalparea sânilor nu poate spune cu certitudine dacă un nodul este canceros. Un nodul simțit la mână poate fi chist, fibroadenom, modificare hormonală, inflamație, traumatism, țesut fibrochistic sau, mai rar, cancer.
Diferența sigură nu se face prin pipăit, ci prin consult medical, ecografie, mamografie și, atunci când este necesar, biopsie.
Totuși, felul în care se simte un nodul poate ridica semne de alarmă. Nodulii suspectați de cancer sunt descriși frecvent ca fiind tari, cu margini neregulate, mai puțin mobili și, adesea, nedureroși. Uneori par fixați în țesut, ca și cum nu se mișcă ușor sub degete.
Important este însă că aceste caracteristici nu sunt reguli absolute. Unele cancere pot fi moi, dureroase sau mobile, iar unele formațiuni benigne pot fi tari și speria pacientele. De aceea, orice nodul nou trebuie verificat.
Cum se poate simți un nodul suspect
Un nodul care merită evaluare rapidă poate fi perceput ca o zonă diferită față de restul sânului. Poate fi mai dens, mai dur, ca un bob, o bilă, o placă sau o îngroșare localizată.
Caracteristicile care ridică suspiciune sunt:
- nodul tare, ferm, ca o pietricică;
- margini neregulate, greu de delimitat;
- senzația că este prins de țesuturile din jur;
- mobilitate redusă sub degete;
- apariția unui nodul nou care nu dispare după menstruație;
- creștere în dimensiune;
- nodul asociat cu modificări ale pielii sau mamelonului;
- nodul la sân împreună cu ganglioni măriți la axilă.
NHS menționează că un nodul nou sau o zonă de țesut îngroșat la sân, care nu era prezentă înainte, trebuie verificată, chiar dacă majoritatea nodulilor nu sunt cancer.
Cancerul de sân doare?
Multe persoane cred că un nodul care nu doare este mai puțin periculos. În realitate, cancerul de sân este adesea nedureros în stadiile inițiale. Tocmai lipsa durerii poate face ca unele femei să amâne consultul.
Durerea nu exclude cancerul, dar nici nu îl confirmă. Sânii pot fi dureroși înainte de menstruație, în timpul ovulației, la schimbări hormonale, în sarcină, alăptare, infecții, chisturi sau modificări fibrochistice.
Regula practică este aceasta: un nodul nou se verifică indiferent dacă doare sau nu.
Cum se simt chisturile și nodulii benigni
Mulți noduli la sân sunt benigni. Chisturile, de exemplu, pot fi rotunde sau ovale, mai netede, uneori sensibile, și pot varia în dimensiune în funcție de ciclul menstrual. Pot da senzația de „biluță” mobilă, uneori elastică.
Fibroadenoamele, mai frecvente la femeile tinere, sunt de obicei ferme, netede, bine delimitate și mobile. Uneori sunt descrise ca „alunecând” sub degete.
Modificările fibrochistice pot da zone nodulare, dureroase sau tensionate, mai ales înainte de menstruație. De obicei, pot apărea bilateral și pot fluctua de la o lună la alta.
Dar aceste descrieri nu sunt suficiente pentru diagnostic. Un nodul aparent „benign” la palpare poate necesita totuși ecografie sau mamografie, în funcție de vârstă și context.
Nodulul nu este singurul semn de cancer la sân
Cancerul de sân nu apare întotdeauna ca un nodul clar. Uneori, semnele sunt schimbări ale pielii, mamelonului sau formei sânului.
Semne care trebuie verificate:
- retracția mamelonului, mai ales dacă apare brusc;
- secreție mamelonară cu sânge sau clară, fără stoarcere;
- piele încrețită sau trasă spre interior;
- aspect de „coajă de portocală”;
- roșeață persistentă;
- umflare a unui sân;
- modificarea formei sau dimensiunii sânului;
- durere localizată care nu trece;
- mâncărime, crustă sau iritație persistentă la nivelul mamelonului;
- ganglion mărit la axilă sau deasupra claviculei.
American Cancer Society arată că, deși un nodul nou este cel mai frecvent simptom, cancerul de sân poate da și umflare, iritație a pielii, retracție mamelonară, secreții sau modificări ale pielii.
Când trebuie mers la medic
Orice nodul nou la sân trebuie evaluat, mai ales dacă persistă după menstruație sau dacă apare la menopauză. La femeile aflate la menopauză, orice nodul nou trebuie verificat fără amânare.
Consultul este necesar rapid dacă nodulul este tare, crește, nu se mișcă ușor, are margini neregulate sau este însoțit de modificări ale pielii, mamelonului ori ganglionilor.
Nu trebuie așteptat „să treacă” luni întregi. Chiar dacă majoritatea nodulilor sunt benigni, cancerul de sân este mult mai tratabil când este depistat devreme.
Cum se face corect autopalparea
Autopalparea nu trebuie privită ca un test perfect, ci ca o metodă de a-ți cunoaște sânii. Scopul este să observi ce este normal pentru tine și să sesizezi schimbările.
Cel mai potrivit moment este la câteva zile după menstruație, când sânii sunt mai puțin tensionați. La menopauză, se poate alege aceeași zi în fiecare lună.
Palparea se face cu buricele a trei degete, nu cu vârful degetelor. Se apasă ușor, mediu și mai profund, pentru a simți toate straturile țesutului. Mișcările pot fi circulare, verticale sau radiale, dar important este să acoperi tot sânul: de la claviculă până sub sân și de la stern până spre axilă.
Trebuie palpată și zona axilei, pentru că acolo pot fi simțiți ganglioni măriți.
În fața oglinzii, trebuie urmărite modificările de formă, asimetrie nouă, retracții, roșeață, umflături, schimbări ale pielii sau mamelonului.
Ce nu trebuie făcut
Nu trebuie strâns agresiv sânul, pentru că poate provoca durere și poate face țesutul mai greu de interpretat. Nu trebuie verificat obsesiv în fiecare zi, deoarece schimbările hormonale normale pot fi confundate cu probleme grave și pot crește anxietatea.
Nu trebuie încercată diferențierea acasă între „nodul bun” și „nodul rău”. Nici medicul nu pune diagnosticul doar prin palpare. Examenul clinic trebuie completat, când este cazul, cu ecografie, mamografie sau biopsie.
Și, foarte important, nu trebuie aplicate creme, comprese sau tratamente naturiste în speranța că nodulul se retrage înainte de evaluare.
Ce investigații pot fi necesare
În funcție de vârstă, aspectul nodulului și istoricul medical, medicul poate recomanda ecografie mamară, mamografie sau ambele.
Ecografia este utilă mai ales la femeile tinere și poate diferenția uneori o formațiune solidă de un chist plin cu lichid. Mamografia este importantă în screening și în evaluarea formațiunilor suspecte, mai ales după 40 de ani sau la femeile cu risc crescut.
Dacă imaginea este suspectă, diagnosticul se confirmă prin biopsie. Aceasta este investigația care arată dacă celulele sunt benigne sau maligne.
De ce screeningul rămâne important
Autopalparea poate ajuta la observarea unor schimbări, dar nu înlocuiește screeningul. Multe cancere de sân sunt depistate prin mamografie înainte să fie suficient de mari pentru a fi simțite la mână.
De aceea, femeile trebuie să discute cu medicul despre vârsta la care încep mamografiile, frecvența lor și nevoia unor investigații suplimentare dacă există risc familial sau genetic.
Un nodul simțit la autopalpare trebuie investigat, dar absența nodulilor nu garantează că totul este în regulă.
Concluzie
La autopalpare, un nodul canceros poate fi tare, neregulat, nedureros, mai puțin mobil și diferit de restul țesutului mamar. Dar aceste semne nu sunt suficiente pentru diagnostic, iar unele formațiuni benigne pot semăna la atingere cu un nodul suspect.
Cel mai important lucru este schimbarea: un nodul nou, o zonă îngroșată, o retracție a pielii, o secreție mamelonară, o modificare a formei sânului sau un ganglion la axilă trebuie verificate medical.
Autopalparea nu pune diagnosticul de cancer. Dar poate fi semnalul care te trimite la medic la timp.
