Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Relațiile diplomatice dintre Washington și Pretoria au atins un punct critic. Departamentul de Stat al SUA a anunțat o „reducere etapizată” și oprirea definitivă a fondurilor de 400 de milioane de dolari anual destinate combaterii HIV în Africa de Sud. Decizia administrativă radicală vine ca o escaladare directă a tensiunilor dintre cele două state, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, și pune în pericol stabilitatea sanitară dintr-o regiune puternic afectată de epidemie.
Miza financiară: Sănătatea a milioane de oameni, afectată de o dispută politică
Ajutorul financiar masiv era acordat prin intermediul Pepfar (Programul de urgență al președintelui SUA pentru combaterea SIDA), mecanism care asigura în mod direct aproximativ o cincime (20%) din întregul buget de cheltuieli al Africii de Sud pentru gestionarea pacienților cu HIV.
Deși în octombrie 2024 finanțarea fusese temporar salvată printr-un „plan punte”, noua administrație de la Washington a decis să taie definitiv robinetul cu bani. Reprezentanții Ministerului Sănătății din Africa de Sud susțin că nu au fost notificați pe canale oficiale, însă au transmis un mesaj ferm: „Lucrăm de mult timp la un plan de autosuficiență”.
De ce s-au retras SUA? Acuzațiile administrative transmise de la Casa Albă
Justificarea oficială a Washingtonului nu are legătură cu sistemul medical, ci cu o serie de dispute politice, ideologice și economice extrem de tensionate:
-
Protecția minorității afrikaner: Administrația Trump acuză guvernul sud-african de eșecul de a proteja minoritatea albă afrikaner (descendenții coloniștilor europeni din secolul al XVII-lea). Un ordin executiv emis recent la Casa Albă susține că politicile Pretoriei au alimentat violența împotriva proprietarilor de terenuri albi.
-
Geopolitica Orientului Mijlociu: Oficialii americani au taxat dur decizia Africii de Sud de a deschide un caz împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție, precum și strângerea legăturilor diplomatice dintre Pretoria și Iran.
-
Forțarea „autonomiei” financiare: SUA pretind că Africa de Sud este o țară cu venituri medii, capabilă să își finanțeze singură programele de sănătate. „Intenția este de a promova autonomia și de a reduce dependența”, a punctat un oficial american.
Contre dure pe tema „genocidului albilor” și politica post-apartheid
Guvernul de la Pretoria a respins categoric și virulent toate acuzațiile venite din SUA, considerându-le complet nefondate. Autoritățile sud-africane explică faptul că politicile interne de emancipare economică a persoanelor de culoare nu sunt discriminatorii, ci au rolul legitim de a corecta inegalitățile istorice profunde lăsate în urmă de era apartheidului.
Disputa s-a mutat și în zona programelor de azil. Donald Trump a readus în spațiul public teoria intens disputată și discreditată la nivel global a unui „genocid al albilor” în Africa de Sud. Drept urmare, SUA au înființat un program special de refugiați dedicat exclusiv comunității afrikaner, aceștia devenind în prezent printre singurii cetățeni din lume care mai primesc azil politic pe teritoriu american cu un regim facilitat.
Ce urmează pentru pacienții din Africa de Sud?
Prin această decizie, Washingtonul arată clar că asistența umanitară și medicală globală a devenit o pârghie dură de negociere politică. Retragerea treptată a celor 400 de milioane de dolari va testa la maximum capacitatea Africii de Sud de a-și restructura sistemul public de sănătate, într-o cursă contra cronometru pentru a preveni o recrudescență a crizei HIV pe continentul african.
