marți, mai 12, 2026
19.2 C
București

De ce vârstnicii adorm seara devreme și se trezesc înainte de răsărit. Cum se schimbă somnul după 65 de ani

După vârsta de 60-65 de ani, ritmul circadian se modifică natural, iar persoanele vârstnice se culcă cu 1-2 ore mai devreme și se trezesc cu 1-2 ore mai devreme decât adulții tineri. Această schimbare este normală, nu reprezintă o boală și nu trebuie corectată artificial cu somnifere.

Necesarul total de somn rămâne 7-8 ore pe noapte, dar somnul devine mai fragmentat, mai superficial și se redistribuie cu o perioadă mai mare de veghe în mijlocul nopții. Cercetările publicate de Sleep Foundation și de Departamentul de Medicină de la Brigham and Women’s Hospital documentează acest fenomen pe cohorte de peste 6.000 de persoane urmărite timp de 35 de ani.

Citeste si…

Ce înseamnă „avansul de fază” la persoanele vârstnice

Specialiștii numesc această schimbare „avans de fază”. Conform Sleep Foundation, începând cu vârsta de 60-65 de ani, ritmul circadian se deplasează spre ore mai devreme. Aceasta înseamnă că persoanele vârstnice au tendința naturală de a adormi mai devreme seara și de a se trezi mai devreme dimineața. Schimbarea este graduală și ține de modificările în nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului, ceasul biologic principal al organismului.

O sinteză publicată în International Journal of Molecular Sciences, care a evaluat datele din mai multe cohorte mari, a confirmat că adulții peste 60 de ani se culcă și se trezesc cu aproximativ 1-2 ore mai devreme decât adulții tineri. Studiul longitudinal al lui Didikoglu, care a urmărit peste 6.000 de participanți timp de 35,5 ani, a estimat că ora medie de mijloc de somn (mid-sleep) este 3:35 dimineața înainte de 60 de ani și se mută spre 3:21 dimineața după această vârstă. Diferențele între bărbați și femei dispar în jurul vârstei de 75 de ani.

Citeste si…

Tipare tipice pentru persoanele peste 65 de ani

Pentru o persoană de 65-75 de ani fără probleme de sănătate, ora de culcare se situează tipic între 21:00 și 22:30, iar ora de trezire între 5:00 și 6:30 dimineața. Pentru persoanele de peste 75 de ani, intervalul se mută și mai devreme: culcare între 20:30 și 22:00, trezire între 4:30 și 6:00. Aceste valori sunt orientative, iar variațiile individuale sunt mari.

Conform datelor Sleep Foundation despre necesarul de somn pe vârste, persoanele peste 65 de ani au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte, similar cu adulții mai tineri. Mitul că vârstnicii au nevoie de mai puțin somn este o concepție greșită. Necesarul rămâne similar, dar structura somnului se modifică: somnul profund (delta) scade, somnul REM scade ușor, iar perioadele de veghe nocturnă devin mai frecvente.

Citeste si…

De ce melatonina se eliberează mai devreme la vârstnici

Mecanismul fundamental al avansului de fază este eliberarea mai devreme a melatoninei. Conform unei analize publicate în Clocks & Sleep, un studiu condus de Charles Czeisler și Jeanne Duffy de la Divizia de Tulburări de Somn de la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School a măsurat momentul de debut al secreției de melatonină la adulți între 56 și 74 de ani. Rezultatele au confirmat că, la persoanele vârstnice, melatonina începe să fie secretată mai devreme seara, iar amplitudinea curbei nocturne este redusă comparativ cu adulții tineri.

Lumina ambientală joacă un rol important. Atunci când vârstnicii rămân expuși la lumină puternică în orele de seară, eliberarea melatoninei este întârziată, iar somnul vine mai greu. Invers, dim-light-ul (sub 3 lux) seara permite melatoninei să se elibereze natural, în concordanță cu noul ritm circadian. Această observație are aplicații practice: pentru persoanele vârstnice care se simt obosite seara, dar trebuie să rămână treze pentru obligații sociale, expunerea la lumină moderată după apusul soarelui poate ajuta la întârzierea ușoară a somnolenței.

Citeste si…

Trezirea la 4 dimineața nu este insomnie

Una dintre cele mai frecvente confuzii este între avansul natural de fază și insomnia matinală patologică. Sindromul de fază avansată (ASPS) este definit prin culcarea între 18:00 și 21:00 și trezirea între 2:00 și 5:00. La aproximativ 1% din adulții de vârstă mijlocie, această schimbare este atât de marcată încât interferează cu viața socială și profesională. La vârstnici, însă, este frecventă și considerată o variantă normală a îmbătrânirii.

Conform unei analize publicate în Sleep Science and Practice, tulburarea de fază avansată este cea mai frecventă tulburare circadiană la persoanele vârstnice. Diferența între normal și patologic ține de impactul asupra calității vieții. Dacă persoana se simte odihnită, funcționează bine în timpul zilei și nu suferă din cauza programului de somn, nu este nevoie de tratament. Trezirea la 4-5 dimineața este patologică doar când produce oboseală, somnolență diurnă semnificativă sau depresie.

Diferența între bărbați și femei după 60 de ani

Conform sintezei publicate în International Journal of Molecular Sciences, există diferențe de gen în structura somnului la vârstnici. După 60 de ani, femeile au în medie un cronotip ușor mai târziu decât bărbații, ceea ce înseamnă că se culcă și se trezesc cu aproximativ 30 de minute mai târziu decât partenerii lor de aceeași vârstă. Diferența dispare în jurul vârstei de 75 de ani.

Femeile au, de asemenea, un somn mai lung în durată totală decât bărbații până în jurul vârstei de 50-60 de ani, după care diferența se inversează. Modificările hormonale asociate menopauzei contribuie la fragmentarea somnului și la apariția trezirilor nocturne. Bufeurile, transpirațiile nocturne și anxietatea de somn sunt frecvente la femeile postmenopauzale, iar tratarea acestor simptome poate ameliora calitatea somnului independent de orice modificare a orei de culcare.

De ce vârstnicii dorm mai puțin compact

Pe lângă schimbarea orei de culcare, structura internă a somnului se modifică odată cu vârsta. Somnul vârstnicilor devine mai superficial, perioada de somn REM scade, iar trezirile nocturne devin mai frecvente. Aceste schimbări se datorează scăderii nivelului hormonului de creștere și al melatoninei produse în organism, doi factori importanți în menținerea somnului profund.

Conform datelor publicate în Revista Galenus, durata totală de somn la persoanele peste 60 de ani scade cu aproximativ 30-60 de minute față de tinerețe. Somnul delta, cel mai profund și mai recompensant, se reduce semnificativ. Trezirile nocturne pot fi cauzate de mai mulți factori: nicturia (urinarea frecventă), durerile articulare cronice, sforăitul partenerului, sensibilitatea la zgomote, modificările hormonale. Din această cauză, mulți vârstnici au impresia că „nu mai dorm bine”, deși de fapt dorm cantitativ similar cu adulții tineri.

Siesta de după-amiază: aliat sau capcană

În Zonele Albastre, în special în Ikaria și Sardinia, siesta de după-amiază este parte integrantă a stilului de viață al centenarilor. Specialiștii subliniază că un somn scurt în timpul zilei (20-30 minute) se asociază cu nivel mai scăzut de stres și cu beneficii pentru sănătate. La persoanele vârstnice, însă, siesta lungă (peste o oră) sau cea făcută seara târziu poate amplifica avansul de fază, întârziind ulterior adormirea de seară.

Recomandarea practică este ca siesta să nu depășească 30 de minute și să fie făcută înainte de ora 15:00. Persoanele care au tendința să adormă pe canapea seara, în fața televizorului, riscă să producă o trezire în mijlocul nopții, cu insomnie până la apariția somnolenței matinale. O siestă scurtă, planificată, este mai sănătoasă decât un somn neintenționat de seară.

Cum să-ți recunoști orarul natural

O metodă simplă de a-ți identifica orarul circadian natural este să te observi într-o perioadă de vacanță, fără alarmă, pe parcursul a 7-10 zile. Fără presiunea programului social, organismul tinde să-și găsească ritmul spontan. Pentru persoanele vârstnice, acest ritm este de obicei undeva între 21:00-22:00 (culcare) și 5:30-6:30 (trezire). Forțarea unui orar mai târziu decât acesta produce oboseală, iar forțarea unui orar mai devreme produce insomnie matinală.

Nu există o oră ideală universală de culcare. Cheia este consecvența. Mergerea la culcare și trezirea la aceleași ore în fiecare zi, inclusiv în weekend, este mai importantă decât ora exactă. Această consecvență consolidează ritmul circadian și permite organismului să anticipeze și să se pregătească pentru somn.

Greșeli frecvente la vârstnici care strică somnul

Câteva greșeli compromit somnul vârstnicilor mai mult decât avansul natural de fază. Prima este consumul de cafea sau ceai negru după ora 14:00. Cofeina are o durată de eliminare de 5-7 ore la adultul tânăr, dar la vârstnici poate ajunge la 8-10 ore din cauza scăderii funcției hepatice. O cafea consumată la ora 16:00 poate avea încă efecte la ora 22:00.

A doua greșeală este consumul de lichide în exces seara, care produce nicturie și fragmentează somnul. A treia este expunerea la ecrane (televizor, telefon, tabletă) în orele dinaintea culcării, deoarece lumina albastră inhibă secreția de melatonină. A patra este cina târzie sau prea bogată, care prelungește digestia și interferează cu adormirea. A cincea este utilizarea cronică a somniferelor, care, la vârstnici, crește riscul de căderi, de tulburări cognitive și de dependență.

Când trebuie consultat medicul

Schimbarea orei de culcare după 60 de ani nu este o boală, dar anumite semnale necesită evaluare medicală. Dacă somnolența diurnă este excesivă, dacă persoana adoarme involuntar în timpul mesei sau al conversației, dacă sforăitul este zgomotos cu pauze respiratorii observate de partener, dacă există treziri repetate cu nevoie urgentă de a urina, sau dacă insomnia se asociază cu depresie sau anxietate, este indicată o consultație la medicul de familie sau la un specialist în medicina somnului.

Apneea obstructivă de somn, sindromul picioarelor neliniștite și depresia geriatrică sunt cele mai frecvente cauze tratabile de tulburări de somn la vârstnici. Diferența între un avans normal de fază și o tulburare reală este că în primul caz persoana se simte odihnită dimineața, iar în al doilea caz există oboseală cronică, iritabilitate, dificultăți de concentrare și diminuarea calității vieții.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu
Elena Oceanu
Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Citește și