Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cunoscută în special drept „vitamina soarelui”, vitamina D are un rol mult mai complex în organism decât menținerea sănătății oaselor. Cercetările desfășurate în ultimele decenii arată că aceasta acționează asemenea unui hormon, influențând metabolismul zahărului, procesarea grăsimilor, răspunsul inflamator și reglarea tensiunii arteriale.
Tot mai multe studii sugerează că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, ficat gras și boli cardiovasculare. Atunci când organismul nu dispune de suficientă vitamina D, procesele metabolice devin mai puțin eficiente, ceea ce poate afecta controlul glicemiei, greutatea corporală și nivelul colesterolului.
Aceste aspecte au fost explicate și de medicul Idris Davaiwala într-o postare publicată pe Instagram, în care vorbește despre efectele pe care vitamina D le are asupra sănătății metabolice.
Legătura dintre vitamina D, insulină și glicemie
Pancreasul conține receptori pentru vitamina D, ceea ce permite acestei vitamine să influențeze producția de insulină. În același timp, vitamina D acționează și asupra mușchilor și țesutului adipos, acolo unde insulina își exercită efectele asupra metabolismului glucozei.
Studiile realizate în laboratoare și centre de cercetare medicală au demonstrat că celulele beta din pancreas produc insulina mai eficient atunci când nivelul vitaminei D este adecvat. De asemenea, țesuturile organismului răspund mai bine la acțiunea insulinei în aceste condiții.
Atunci când vitamina D este insuficientă, sensibilitatea la insulină poate scădea, favorizând apariția rezistenței la insulină. Această afecțiune reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2 și a sindromului metabolic.
Cercetările efectuate pe persoane cu prediabet și diabet de tip 2 au arătat că administrarea suplimentelor cu vitamina D poate contribui la o ușoară reducere a glicemiei și la îmbunătățirea funcției insulinei, în special la pacienții care prezentau un deficit al acestei vitamine.
Rolul vitaminei D în metabolismul grăsimilor și sănătatea ficatului
Ficatul este organul responsabil de reglarea metabolismului grăsimilor, de producerea colesterolului și de controlul nivelului trigliceridelor. Totodată, acesta răspunde și la modificările concentrației de vitamina D din organism.
Potrivit studiilor, vitamina D influențează activitatea unor gene implicate în absorbția și metabolizarea grăsimilor, precum și în modul în care ficatul le procesează.
Persoanele diagnosticate cu sindrom metabolic sau cu boală hepatică grasă non-alcoolică prezintă frecvent trigliceride crescute, valori reduse ale colesterolului HDL și niveluri insuficiente de vitamina D.
Unele studii de intervenție au arătat că tratarea deficitului de vitamina D poate determina o ușoară îmbunătățire a nivelului trigliceridelor și a markerilor care indică steatoza hepatică. Cercetătorii consideră că acest efect ar putea fi explicat prin reducerea inflamației și prin creșterea sensibilității ficatului la insulină.
Beneficiile sunt și mai evidente atunci când corectarea deficitului de vitamina D este însoțită de scădere în greutate, alimentație echilibrată și activitate fizică regulată.
De ce este atât de frecvent deficitul de vitamina D
Deficitul de vitamina D este întâlnit inclusiv la persoane care au un stil de viață sănătos și fac mișcare în mod regulat.
Specialiștii explică faptul că oamenii petrec din ce în ce mai mult timp în spații închise, iar geamurile filtrează razele UVB necesare pielii pentru producerea vitaminei D. În același timp, utilizarea cremelor cu factor de protecție solară, esențiale pentru prevenirea cancerului de piele, reduce și capacitatea organismului de a sintetiza această vitamină.
Persoanele cu pielea mai închisă la culoare au nevoie de o expunere mai îndelungată la soare, deoarece melanina reduce pătrunderea razelor UVB, crescând astfel riscul apariției deficitului.
Un alt factor important este faptul că vitamina D este o vitamină liposolubilă, ceea ce înseamnă că este stocată în țesutul adipos. Din acest motiv, persoanele cu exces ponderal pot avea concentrații mai mici de vitamina D în sânge.
De asemenea, anumite afecțiuni care provoacă malabsorbție, bolile hepatice și renale, precum și unele tratamente medicamentoase pot reduce nivelul vitaminei D și pot împiedica transformarea acesteia în forma sa activă.
Menținerea unui nivel optim de vitamina D este importantă pentru sănătatea întregului organism
Deși vitamina D este recunoscută în primul rând pentru rolul său în sănătatea oaselor, dovezile științifice din ultimii ani arată că influența sa se extinde asupra întregului metabolism. Menținerea unor valori normale poate contribui la funcționarea eficientă a sistemului imunitar, la reglarea glicemiei, la metabolismul grăsimilor și la reducerea riscului unor boli cronice.
Specialiștii recomandă ca administrarea suplimentelor cu vitamina D să fie făcută doar la recomandarea medicului și, de preferat, după evaluarea nivelului acestei vitamine prin analize de sânge, pentru a evita atât deficitul, cât și excesul.
