Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu arată că până la 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin schimbări ale stilului de viață. Află care sunt factorii de risc și ce măsuri pot proteja sănătatea creierului.
Demența este adesea percepută ca o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă. Totuși, cercetările recente demonstrează că această afecțiune nu este dictată exclusiv de genetică sau de procesul natural de îmbătrânire.
Un amplu studiu internațional publicat în prestigioasa revistă The Lancet Healthy Longevity arată că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin controlul unor factori de risc modificabili.
Cercetarea, coordonată de specialiști de la Universitatea Curtin din Australia, aduce o veste încurajatoare pentru milioane de oameni: există măsuri concrete care pot reduce riscul de declin cognitiv și de apariție a demenței.
Demența, o problemă de sănătate publică în creștere
La nivel mondial, peste 57 de milioane de persoane trăiesc în prezent cu o formă de demență. Potrivit estimărilor specialiștilor citați de thebrighterside.news, numărul acestora ar putea aproape să se tripleze până în anul 2050, pe măsură ce populația globală îmbătrânește.
În acest context, prevenția devine una dintre cele mai importante arme disponibile. Comisia Lancet privind prevenirea, intervenția și îngrijirea demenței estimează că aproximativ 45% dintre cazuri sunt asociate cu factori de risc care pot fi modificați de-a lungul vieții.
Ce factori cresc riscul de demență
Potrivit profesorului Mario Siervo, specialist în sănătate publică la Universitatea Curtin, numeroși factori care influențează apariția demenței țin de alegerile și condițiile de viață ale fiecărei persoane.
„Până la 45% dintre cazurile de demență sunt asociate cu factori modificabili pe care îi putem schimba, precum stilul de viață, starea de sănătate și mediul în care trăim”, a explicat cercetătorul.
Printre factorii de risc cunoscuți se numără:
- hipertensiunea arterială;
- diabetul;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- consumul excesiv de alcool;
- fumatul;
- izolarea socială;
- depresia;
- pierderea auzului netratată;
- nivelul redus de stimulare cognitivă.
Specialiștii subliniază că riscul de demență începe să fie influențat cu mult înainte de apariția simptomelor, uneori chiar cu decenii înainte.
De ce nu sunt suficiente campaniile de informare
Analiza publicată în The Lancet Healthy Longevity a evaluat 12 programe de prevenție desfășurate în opt țări, inclusiv Australia, Statele Unite, Olanda, Belgia, Chile și China.
Rezultatele au arătat că majoritatea campaniilor reușesc să crească nivelul de informare al populației, însă produc schimbări limitate în comportamentul oamenilor.
În opt dintre cele 11 studii care au evaluat nivelul de cunoștințe, participanții au înțeles mai bine factorii de risc pentru demență după intervenții.
Cu toate acestea, simpla conștientizare nu s-a tradus întotdeauna în adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase.
Profesorul Mario Siervo atrage atenția asupra acestei diferențe:
„Campaniile de conștientizare sunt importante, dar singure rareori generează schimbări semnificative și de durată în comportamentul oamenilor.”
Programele personalizate au avut cele mai bune rezultate
Studiul arată că cele mai eficiente intervenții au fost cele care au oferit informații personalizate și sprijin practic.
În Tasmania, un program online care includea evaluarea individuală a riscului de demență a fost asociat cu o îmbunătățire de 26% a factorilor de risc modificabili pe parcursul a trei ani.
În Olanda, un program de educație digitală a contribuit la îmbunătățirea alimentației, stimulării cognitive și obiceiurilor legate de consumul de alcool.
Cercetătorii au observat că oamenii reacționează mai bine atunci când informațiile sunt relevante pentru situația lor personală și când primesc recomandări clare și aplicabile.
Comunitatea și sprijinul social fac diferența
Unele dintre cele mai impresionante rezultate au fost obținute prin implicarea comunităților locale.
În Wuhan, China, 19 lideri comunitari au fost instruiți să promoveze prevenția demenței, să încurajeze screeningul și să ofere exemple de comportamente sănătoase. După șase luni:
- nivelul de cunoștințe despre demență a crescut semnificativ;
- stigmatizarea persoanelor afectate s-a redus;
- participarea la programele gratuite de screening aproape s-a dublat, de la 23,9% la 46%.
În Los Angeles, un program destinat comunității afro-americane a combinat sesiuni educative, materiale informative și mesaje text personalizate. Participanții care au primit recomandări adaptate cultural au înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce privește cunoașterea bolii Alzheimer și a factorilor de risc.
Mitul că demența este o parte normală a îmbătrânirii
Profesorul Blossom Stephan, specialist în demență și coautor al studiului, consideră că una dintre cele mai mari provocări este schimbarea percepției publice.
„Există încă o convingere larg răspândită că demența este o parte inevitabilă a procesului de îmbătrânire, ceea ce nu este adevărat”, afirmă cercetătoarea.
Aceasta avertizează că, deși mulți oameni cunosc riscurile, bariere precum lipsa timpului, costurile, motivația redusă sau accesul limitat la resurse îi împiedică să adopte schimbările necesare.
O descoperire importantă: mușchii ar putea proteja creierul
Cercetătorii de la Universitatea Curtin au evidențiat și rezultatele unei alte cercetări care a urmărit aproape 500.000 de adulți timp de peste zece ani.
Studiul a arătat că persoanele care prezentau simultan exces de grăsime corporală și forță musculară scăzută aveau un risc mai mare de a dezvolta demență. Această combinație este cunoscută sub denumirea de obezitate sarcopenică.
În schimb, obezitatea singură nu a fost asociată cu un risc crescut atunci când masa și forța musculară erau menținute la niveluri bune.
Descoperirea sugerează că menținerea musculaturii prin exerciții fizice regulate și activitate fizică ar putea reprezenta un element important în prevenirea declinului cognitiv.
Ce poți face pentru a reduce riscul de demență
Pe baza concluziilor actuale ale cercetărilor, specialiștii recomandă:
- menținerea unei greutăți sănătoase;
- activitate fizică regulată;
- exerciții pentru dezvoltarea și menținerea masei musculare;
- controlul tensiunii arteriale și al diabetului;
- alimentație echilibrată;
- stimularea intelectuală constantă;
- menținerea relațiilor sociale;
- reducerea consumului de alcool;
- renunțarea la fumat;
- tratarea problemelor de auz și a depresiei.
Ce trebuie să reții
Mesajul principal al studiului este clar: demența nu este întotdeauna un destin inevitabil. Deși nu toate cazurile pot fi prevenite, cercetările arată că până la 45% dintre ele sunt asociate cu factori asupra cărora putem interveni.
Experții consideră că viitorul prevenirii demenței nu constă doar în campanii de informare, ci în programe personalizate, sprijin comunitar și măsuri concrete care să ajute oamenii să transforme informația în acțiune.
În contextul în care numărul cazurilor de demență este în continuă creștere, fiecare schimbare sănătoasă făcută astăzi poate însemna o protecție mai bună pentru creier în anii care urmează.
