Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un clip viral despre bronz „sănătos”, un influencer care spune că SPF-ul ar fi periculos sau un tutorial despre solar prezentat ca metodă sigură înainte de vacanță pot părea conținut obișnuit de social media. Pentru dermatologi, însă, astfel de mesaje au devenit o problemă medicală reală, mai ales când ajung la adolescenți.
Societatea Română de Dermatologie lansează campania Euromelanoma 2026 în România cu un mesaj direct pentru tineri: „Nu te arde de dragul unui trend. Nu crede tot ce vezi pe Internet!” Inițiativa vizează miturile despre bronz, expunerea la soare, solar și protecția solară, răspândite pe TikTok, YouTube, Instagram sau Snapchat. Activitățile campaniei sunt prezentate în jurul Zilei Mondiale Euromelanoma, marcată pe 24 mai, iar România se alătură astfel campaniei pan-europene de prevenire și depistare precoce a cancerului de piele.
Dermatologii intră pe terenul influencerilor
Campania din acest an se adresează în mod direct adolescenților, deoarece tinerii își iau tot mai des informațiile despre sănătate din platforme sociale, nu din surse medicale. Potrivit datelor incluse în comunicatul Societății Române de Dermatologie, 97% dintre adolescenți folosesc internetul zilnic, iar 88% sunt activi pe rețelele sociale. YouTube, TikTok, Snapchat și Instagram domină consumul de conținut.
Problema nu este simpla prezență a adolescenților online. Problema apare când sfaturile medicale sunt amestecate cu modă, presiune socială și promisiuni false. În zona bronzului, mesajele riscante sunt ușor de recunoscut: „SPF-ul blochează vitamina D”, „solar înainte de vacanță ca să nu te arzi”, „uleiuri naturale în loc de protecție solară”, „bronzul arată sănătate” sau „soarele vindecă pielea”.
„Generația de astăzi crește cu telefonul în mână și cu platformele de socializare ca sursă de informare. Când un influencer cu milioane de urmăritori susține că crema de protecție solară provoacă cancer sau că bronzul de la solar te protejează de arsuri, tinerii cred. Noi, medicii dermatologi, avem obligația să intrăm în spațiul lor, cu un limbaj pe care îl înțeleg, cu fapte reale în locul miturilor periculoase”, a declarat conf. univ. dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie și coordonator al campaniei Euromelanoma în România, potrivit comunicatului SRD.
De ce bronzul nu este un semn de piele sănătoasă
Un bronz este, biologic, o reacție a pielii la agresiunea ultravioletă. Pielea produce mai mult pigment pentru a se apăra, dar această schimbare nu înseamnă protecție reală. Arsurile solare sunt și mai periculoase, mai ales în copilărie și adolescență, când expunerile intense pot lăsa urme pe termen lung.
Radiațiile ultraviolete sunt unul dintre principalii factori de risc pentru cancerul de piele. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat radiațiile UV, inclusiv cele provenite din dispozitive de bronzare artificială, ca fiind carcinogene pentru oameni. IARC a arătat că riscul de melanom crește cu 75% când folosirea dispozitivelor de bronzare începe înainte de 30 de ani.
Datele recente din Codul European împotriva Cancerului, publicate în 2026, merg în aceeași direcție: folosirea solarului crește riscul de cancer de piele, iar începerea înainte de 35 de ani este asociată cu o creștere de aproximativ 59% a riscului de melanom.
Aceste cifre contrazic unul dintre cele mai răspândite mituri online: ideea că solarul ar pregăti pielea pentru vacanță. Bronzul artificial nu este o centură de siguranță pentru soare. Este o expunere suplimentară la radiații UV.
Mitul SPF-ului „periculos” prinde teren online
Unul dintre mesajele care circulă pe social media susține că produsele cu SPF ar fi mai periculoase decât soarele. Dermatologii atrag atenția că acest tip de conținut poate schimba comportamentele adolescenților exact în perioada în care expunerea la soare devine mai intensă.
Protecția solară nu înseamnă izolare completă de soare. Înseamnă reducerea riscului de arsuri, îmbătrânire prematură a pielii și leziuni produse de radiațiile UV. Pentru adolescenți, mesajul devine cu atât mai important cu cât presiunea estetică este mare, iar bronzul este promovat vizual ca semn de vacanță, atractivitate sau statut social.
Societatea Română de Dermatologie recomandă folosirea zilnică a unei creme cu SPF minim 30, ideal SPF 50, mai ales în sezonul cald, la plajă, la piscină, la sport în aer liber sau în excursii. Crema trebuie aplicată în cantitate suficientă și reaplicată după transpirație, înot sau ștergere cu prosopul.
„Cancerul de piele se poate vedea cu ochiul liber”
Melanomul este una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele, dar poate fi tratat mult mai eficient când este depistat devreme. De aceea, campania Euromelanoma insistă pe observarea alunițelor și pe consultul dermatologic atunci când apar schimbări.
„Cancerul de piele este unul dintre puținele cancere pe care le putem observa cu ochiul liber. Tocmai de aceea, este important ca tinerii să-și cunoască pielea, să identifice semnele de schimbare și să consulte un medic dermatolog. Prevenția și diagnosticul precoce salvează vieți, iar acest mesaj trebuie să ajungă la ei acolo unde petrec cel mai mult timp: online”, a subliniat prof. univ. dr. Magda Constantin, de la Spitalul Clinic Colentina din București, potrivit comunicatului SRD.
Semnele care ar trebui verificate sunt modificările de mărime, formă, culoare sau margine ale unei alunițe, apariția unei leziuni noi care nu se vindecă, sângerarea, mâncărimea persistentă sau schimbarea rapidă a unei pete pigmentare. Regula ABCDE poate fi utilă pentru orientare: asimetrie, margini neregulate, culoare neuniformă, diametru mai mare sau evoluție în timp.
Ce activități sunt anunțate în România
Campania Euromelanoma 2026 se desfășoară în România pe mai multe direcții. Societatea Română de Dermatologie anunță campanii active pe rețelele sociale, materiale educaționale distribuite în școli, workshopuri interactive și consultații dermatologice gratuite de screening în principalele centre universitare.
Alegerea adolescenților ca public principal marchează o schimbare de ton. Campaniile clasice de sănătate se bazau pe pliante, afișe și mesaje instituționale. Acum, dermatologii încearcă să intre în același spațiu în care se răspândesc miturile: feed-uri, reel-uri, story-uri și clipuri scurte.
Euromelanoma este o campanie pan-europeană de conștientizare a cancerului de piele, activă în 33 de țări, coordonată de o rețea de dermatologi. Scopul ei este informarea publicului, depistarea timpurie și susținerea politicilor de prevenire.
Ce trebuie să știe părinții
Pentru părinți, campania vine cu un mesaj incomod: adolescenții pot avea acces la informații medicale greșite înainte ca familia să afle ce urmăresc. Un clip de 30 de secunde, livrat repetat de algoritm, poate avea mai multă influență decât o discuție de câteva minute despre protecție solară.
Părinții nu trebuie să transforme subiectul într-o ceartă despre telefon sau despre influenceri. Mai util este să întrebe de unde vine informația, cine o spune, dacă persoana are pregătire medicală și dacă afirmația apare și pe site-uri medicale credibile. În cazul sfaturilor despre piele, medicul dermatolog rămâne sursa corectă.
Recomandările SRD sunt clare: verificați sursele informațiilor despre sănătate întâlnite online, folosiți SPF zilnic, evitați solarul, evitați expunerea la soare între orele 11.00 și 15.00, preveniți arsurile solare în copilărie și mergeți periodic la control dermatologic.
De ce adolescenții sunt un public vulnerabil
Adolescenții sunt expuși simultan la trei presiuni: dorința de acceptare socială, algoritmi care împing conținut vizual atractiv și mesaje de sănătate ambalate ca sfaturi de frumusețe. Un clip despre „bronz perfect” poate părea inofensiv, dar poate normaliza expunerea neprotejată la UV.
American Academy of Dermatology arată că folosirea solarului înainte de 20 de ani poate crește riscul de melanom cu 47%, iar riscul crește cu fiecare expunere. Instituția avertizează și că ratele mai mari de melanom la femeile tinere pot fi legate parțial de folosirea mai frecventă a bronzării artificiale.
În social media, aceste riscuri sunt rareori prezentate cu aceeași forță ca imaginile cu piele bronzată, vacanțe și filtre luminoase. Tocmai aici încearcă să intervină campania SRD: să facă informația medicală suficient de vizibilă pentru a concura cu miturile.
Nu toate trendurile sunt doar trenduri
Unele trenduri trec fără urmări. Altele pot lăsa semne pe piele ani mai târziu. Arsurile solare repetate, solarul folosit de la vârste mici și renunțarea la SPF din cauza unor teorii virale pot crește riscul de cancer de piele. Iar acest risc nu apare în ziua clipului, ci mult mai târziu, când legătura cu obiceiurile din adolescență pare îndepărtată.
Mesajul dermatologilor nu este că tinerii trebuie să se teamă de orice rază de soare. Soarele face parte din viața normală, iar activitățile în aer liber sunt benefice. Diferența stă în protecție: evitarea orelor de vârf, haine potrivite, pălărie, ochelari de soare, SPF aplicat corect și renunțarea la solar.
De reținut
Campania „Nu te arde de dragul unui trend!” pune reflectorul pe o problemă tot mai vizibilă: adolescenții sunt bombardați online cu mituri despre bronz, SPF și solar, iar unele dintre aceste mesaje pot avea consecințe medicale serioase.
Societatea Română de Dermatologie încearcă să mute prevenția cancerului de piele în spațiul în care tinerii își petrec cel mai mult timp: rețelele sociale. Mesajul este simplu și merită repetat înainte de vară: bronzul nu este dovada unei pieli sănătoase, solarul nu protejează, iar crema cu SPF nu este un moft.
Când vine vorba despre piele, un trend poate dura câteva zile. Urmele unei arsuri solare se pot vedea însă peste ani.
