Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O abordare experimentală complet diferită de tratamentele actuale pentru Alzheimer a produs rezultate spectaculoase la șoareci: după numai două injecții, animalele au început să se descurce mai bine la testele de memorie și învățare, densitatea neuronilor din creier a crescut, iar inflamația și acumulările de beta-amiloid s-au redus. Cercetătorii au reușit practic să determine anumite celule de susținere din creier să se transforme în neuroni noi. Rezultatele sunt promițătoare, dar există o limită majoră: tratamentul nu a fost încă testat la oameni.
Studiul a fost publicat pe 26 august 2026 în revista Cell Biomaterials de o echipă condusă de profesorul Peisheng Xu, de la University of South Carolina. Cercetarea descrie o tehnologie numită Nano-ERASER, concepută pentru a determina creierul adult să producă neuroni noi și, în acest fel, să reconstruiască o parte dintre circuitele afectate de boala Alzheimer.
Studiul publicat în Cell Biomaterials
Ideea diferă de strategia celor mai noi medicamente pentru Alzheimer. Tratamentele existente încearcă în principal să încetinească deteriorarea produsă de boală. Noua tehnologie încearcă să facă un pas suplimentar: să înlocuiască neuronii pierduți și să refacă circuitele nervoase deteriorate.
Doar două injecții au schimbat comportamentul șoarecilor
Rezultatul care a atras imediat atenția a fost numărul foarte mic de administrări necesare în experiment.
Șoarecii cu modificări asemănătoare bolii Alzheimer au primit tratamentul experimental Nano-ERASER, iar cercetătorii le-au urmărit ulterior comportamentul, memoria și modificările produse în creier.
„După doar două injecții, acești șoareci au devenit mai inteligenți”, a explicat profesorul Peisheng Xu.
Cercetătorul spune că diferențe de comportament față de animalele netratate puteau fi observate chiar după prima injecție.
Afirmația nu înseamnă că șoarecii au fost „vindecați” de Alzheimer în sensul în care termenul ar putea fi înțeles la oameni. Echipa a măsurat însă îmbunătățiri la mai multe teste comportamentale folosite pentru evaluarea funcției cognitive.
Șoarecii au început din nou să își construiască cuiburi
Unul dintre testele folosite poate părea banal: cercetătorii au urmărit dacă animalele își construiesc cuiburile.
Șoarecii sănătoși au un comportament natural complex de construire a cuibului. Animalele cu modificări neurologice asemănătoare celor întâlnite în Alzheimer își pot pierde treptat această capacitate.
Este o paralelă experimentală cu dificultățile pe care persoanele cu demență le pot întâmpina în realizarea activităților cotidiene.
După tratamentul Nano-ERASER, capacitatea șoarecilor de a construi cuiburi s-a îmbunătățit progresiv în următoarele săptămâni.
Memoria și capacitatea de învățare s-au îmbunătățit
Animalele au fost testate și într-un labirint acvatic, un experiment utilizat frecvent în cercetarea memoriei spațiale și a învățării.
Șoarecii tratați au început să parcurgă testele mai eficient decât înainte și au avut performanțe mai bune decât animalele care nu primiseră terapia.
Cercetătorii interpretează aceste modificări drept un indiciu că funcțiile de memorie și învățare s-au îmbunătățit după tratament.
Dar schimbarea comportamentului a fost numai o parte a rezultatului.
Când echipa a analizat creierul animalelor, a descoperit modificări structurale care ar putea explica îmbunătățirea.
Creierul a început să producă neuroni noi
Una dintre problemele majore în Alzheimer este pierderea progresivă a neuronilor.
Creierul adult are o capacitate foarte limitată de a înlocui neuronii distruși. Din această cauză, chiar dacă un tratament reușește să încetinească procesul patologic, refacerea țesutului deja pierdut este mult mai dificilă.
Noua strategie încearcă să depășească exact această problemă.
Cercetătorii au folosit un tip de celule foarte abundente în creier, numite astrocite.
Astrocitele nu sunt neuroni. Ele au numeroase funcții de susținere: contribuie la menținerea mediului în care funcționează neuronii, participă la metabolismul cerebral și interacționează cu sinapsele și vasele de sânge.
Echipa lui Peisheng Xu a încercat însă să le ofere o funcție complet nouă: să le transforme în neuroni.
Proteina pe care cercetătorii au încercat să o „șteargă”
În centrul experimentului se află o proteină numită PTBP1.
Aceasta participă la reglarea expresiei genelor și a fost investigată anterior pentru posibilitatea de a influența identitatea celulelor nervoase.
Cercetătorii au folosit Nano-ERASER pentru a reduce PTBP1 din astrocite.
Nano-ERASER este un sistem bazat pe un nanogel polimeric și nanoparticule, capabil să transporte anticorpi către anumite celule și să determine degradarea unei proteine-țintă.
În experimentul actual, ținta a fost PTBP1.
După reducerea acestei proteine, cercetătorii au raportat că unele astrocite au început să dobândească caracteristicile neuronilor.
Neuronii noi nu au apărut doar în șoareci
Înainte de experimentul pe animale, echipa a testat metoda în laborator.
Nano-ERASER a fost aplicat pe culturi de astrocite umane și pe organoide cerebrale umane, structuri tridimensionale create în laborator care reproduc anumite caracteristici ale țesutului cerebral.
După reducerea nivelului PTBP1, cercetătorii au observat apariția unor celule cu caracteristici neuronale.
Ulterior, folosind măsurători electrice, echipa a verificat dacă noii neuroni erau funcționali.
Rezultatele au indicat că aceștia puteau deveni maturi, puteau supraviețui și puteau forma conexiuni cu alte celule.
„Noii neuroni pot deveni maturi și pot supraviețui”, a declarat Peisheng Xu.
În creierele șoarecilor tratați, cercetătorii au găsit și o densitate neuronală semnificativ mai mare.
S-au redus și acumulările de beta-amiloid
Efectul experimentului nu s-a limitat la regenerarea neuronilor.
Analizele efectuate asupra creierelor animalelor au indicat și o reducere a neuroinflamației.
Mai mult, cercetătorii au observat mai puține acumulări de beta-amiloid, proteina care formează plăcile caracteristice creierului persoanelor cu Alzheimer.
Acest rezultat este interesant deoarece Nano-ERASER nu a fost conceput în primul rând pentru a elimina beta-amiloidul.
Ținta centrală era regenerarea neuronală prin modificarea astrocitelor.
Modul exact prin care această intervenție ar fi influențat ulterior inflamația și acumularea de beta-amiloid va necesita însă cercetări suplimentare.
De ce abordarea este complet diferită de tratamentele actuale
Cele mai noi tratamente pentru boala Alzheimer urmăresc în principal încetinirea procesului neurodegenerativ.
Chiar dacă deteriorarea este încetinită, rămâne problema neuronilor deja pierduți.
Ideea echipei americane este să transforme celule care există deja în creier în neuroni noi capabili să intre în circuitele nervoase.
Autorii descriu conceptul drept neurogeneză indusă la adult.
În teorie, dacă metoda s-ar dovedi sigură și eficientă și la oameni, obiectivul nu ar mai fi exclusiv încetinirea pierderii neuronilor, ci și reconstrucția unor circuite care au fost deja deteriorate.
Nano-ERASER nu modifică ADN-ul
Un alt element pe care cercetătorii îl consideră important este faptul că metoda nu funcționează prin editarea permanentă a ADN-ului.
Spre deosebire de tehnologii precum CRISPR, Nano-ERASER urmărește degradarea temporară a unei proteine.
Autorii spun că reprogramarea celulară este reversibilă din punct de vedere al mecanismului și speră că această caracteristică ar putea oferi avantaje de siguranță față de modificările genetice permanente.
Deocamdată însă, siguranța la oameni este necunoscută.
Faptul că metoda nu modifică ADN-ul nu înseamnă automat că este lipsită de efecte adverse.
Transformarea unor celule ale creierului în alte tipuri de celule ar trebui controlată extrem de precis înainte ca o asemenea tehnologie să poată fi administrată pacienților.
Există însă o controversă importantă
Noua cercetare trebuie privită și în contextul unei dezbateri științifice care durează de câțiva ani.
În 2020, o echipă de cercetători a raportat în revista Nature că reducerea PTBP1 ar putea transforma astrocitele în neuroni dopaminergici și ar putea ameliora simptomele într-un model de boală Parkinson la șoareci.
Studiul din 2020 publicat în Nature
Rezultatul a stârnit un interes enorm deoarece ar fi însemnat că propriile celule de susținere ale creierului ar putea fi transformate în neuroni pentru tratarea bolilor neurodegenerative.
Ulterior însă, alte echipe nu au reușit să reproducă rezultatul.
În 2023, cercetători care au folosit metode stricte de urmărire a originii celulelor au raportat în Nature că eliminarea PTBP1 nu a transformat astrocitele în neuroni. Ei au argumentat că unele dintre rezultatele inițiale ar fi putut proveni din probleme ale sistemelor folosite pentru marcarea astrocitelor.
Studiul Nature care nu a reprodus conversia astrocitelor
Un alt studiu publicat în Gene Therapy a ajuns tot la concluzia că reducerea PTBP1 nu a determinat conversia astrocitelor în neuroni în condițiile experimentale testate.
Noua cercetare cu Nano-ERASER readuce astfel subiectul în centrul atenției, dar nu închide controversa.
De ce rezultatul nu înseamnă încă un tratament pentru Alzheimer
Oricât de spectaculos sună experimentul, există o diferență enormă între succesul obținut la șoareci și un tratament aprobat pentru oameni.
Studiul actual este preclinic.
Nu există încă date care să arate că două injecții Nano-ERASER pot reface neuronii sau memoria persoanelor cu Alzheimer.
Creierul uman este mult mai complex, boala se dezvoltă pe parcursul mai multor ani, iar mecanismele implicate în Alzheimer depășesc cu mult acumularea beta-amiloidului sau pierderea unui singur tip de neuron.
Rămân de stabilit și aspecte precum:
- cât timp supraviețuiesc noii neuroni;
- dacă aceștia se integrează corect în circuitele creierului;
- dacă efectul persistă pe termen lung;
- dacă reducerea PTBP1 produce efecte nedorite;
- ce proporție de astrocite poate fi transformată în siguranță;
- dacă rezultatele pot fi reproduse independent;
- ce doză ar putea fi sigură pentru un creier uman.
Autorii studiului recunosc aceste limite și spun explicit că cercetarea nu demonstrează că Nano-ERASER tratează Alzheimer la oameni.
Următorul test va fi mult mai important
Echipa vrea acum să urmărească efectele Nano-ERASER pentru perioade mai lungi și să stabilească dacă neuronii generați continuă să funcționeze fără consecințe nedorite.
Următorul pas major anunțat este testarea pe primate non-umane, ale căror creiere sunt mult mai apropiate de cel uman decât cele ale șoarecilor.
Doar dacă rezultatele privind eficiența și siguranța vor rămâne favorabile ar putea fi luate în calcul studii clinice pe oameni.
Peisheng Xu admite că drumul este încă lung, dar vede în rezultate o posibilă direcție complet nouă pentru bolile neurodegenerative.
Miza depășește chiar Alzheimerul. Dacă oamenii de știință ar putea demonstra că celulele existente în creier pot fi reprogramate în mod controlat pentru a înlocui neuroni pierduți, aceeași strategie ar putea fi investigată în viitor și pentru alte boli caracterizate prin distrugerea neuronilor.
Pentru moment, însă, cea mai spectaculoasă concluzie rămâne una strict experimentală: într-un model de Alzheimer la șoareci, numai două injecții au fost urmate de apariția unor neuroni noi, creșterea densității neuronale și îmbunătățirea performanțelor de memorie și învățare. Iar dacă aceste rezultate vor rezista testelor de replicare și studiilor pe animale mai apropiate de om, cercetarea ar putea deschide o cale care încearcă să facă ceva ce tratamentele actuale nu pot: să refacă, nu doar să protejeze, creierul deteriorat.
