Din cuprinsul articolului
Un nou studiu realizat în Norvegia arată că alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață este asociată cu un risc mai mic de simptome ADHD în copilărie. Cercetătorii au analizat datele a peste 37.000 de copii.
Alăptarea este recomandată de specialiști pentru numeroasele beneficii pe care le oferă atât copilului, cât și mamei.
Alăptarea până la 6 luni, asociată cu un risc mai mic de ADHD la copii. Ce au descoperit cercetătorii
Acum, un nou studiu realizat în Norvegia aduce dovezi suplimentare că această practică ar putea avea efecte importante și asupra dezvoltării neurologice a copiilor.
Cercetătorii au descoperit că bebelușii care au fost alăptați exclusiv în primele șase luni de viață prezintă mai puține simptome asociate tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) în primii ani ai copilăriei.
Studiul a analizat peste 37.000 de copii
Echipa de la Universitatea din Bergen a analizat date provenite de la aproximativ 37.600 de familii participante la studiul norvegian Mother, Father and Child Cohort Study (MoBa).
Potrivit euronews.com, cercetătorii au urmărit durata alăptării și evoluția copiilor până la vârstele de 3, 5 și 8 ani.
Rezultatele au arătat că există o asociere clară între durata alăptării exclusive și nivelul simptomelor ADHD. Cu cât perioada de alăptare exclusivă a fost mai lungă, până la maximum șase luni, cu atât simptomele ADHD au fost mai reduse.
Beneficiile au fost observate la mai multe vârste
Potrivit cercetătorilor, efectul protector a fost vizibil la vârstele de 3, 5 și 8 ani, fiind mai pronunțat în primii ani de viață. De asemenea, asocierea a fost observată atât la băieți, cât și la fete, însă beneficiile au fost mai puternice în cazul fetelor.
Psihiatrul și cercetătoarea Berit Skretting Solberg, autor principal al studiului, a explicat:
„Am descoperit că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor ADHD la vârstele de 3, 5 și 8 ani a fost mai redus.”
De ce ar putea alăptarea să influențeze dezvoltarea creierului
Laptele matern reprezintă principala sursă de hrană pentru sugari și conține numeroși compuși esențiali pentru dezvoltarea organismului și a creierului.
Printre aceștia se numără acizii grași cu lanț lung, aminoacizii, anticorpii și bacteriile benefice care contribuie la maturizarea sistemului nervos și a celui imunitar.
Cercetătorii consideră că aceste componente ar putea explica, cel puțin parțial, legătura observată între alăptare și reducerea simptomelor ADHD, deși mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese.
Factorii genetici au fost luați în calcul
ADHD este o afecțiune influențată puternic de ereditate. Pentru a evita concluziile eronate, cercetătorii au ajustat rezultatele în funcție de factorii genetici, de caracteristicile socioeconomice ale familiilor și de alți factori care ar fi putut influența dezvoltarea copiilor. De asemenea, au comparat frați din aceeași familie care au avut experiențe diferite privind alăptarea.
Chiar și după aceste ajustări, asocierea dintre alăptarea exclusivă și reducerea simptomelor ADHD a rămas evidentă, deși efectul a fost descris de autori ca fiind moderat.
Cercetătorii cer prudență în interpretarea rezultatelor
Deși concluziile sunt încurajatoare, autorii subliniază că studiul este unul observațional și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, nu se poate afirma cu certitudine că alăptarea previne ADHD, ci doar că există o asociere între cele două.
Specialiștii consideră însă că rezultatele susțin recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale altor instituții medicale, care încurajează alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață ale copilului.
Pe lângă beneficiile deja cunoscute pentru imunitate și dezvoltare, noua cercetare sugerează că alăptarea ar putea avea un rol important și în sănătatea neurologică a copiilor pe termen lung.



