Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cancerul pulmonar ucide mai mulți oameni decât orice alt tip de cancer la nivel mondial. Problema majoră rămâne aceeași de ani întregi: boala este descoperită frecvent târziu, când tratamentul devine mult mai dificil, iar șansele de supraviețuire scad.
O descoperire publicată în Cell ar putea schimba felul în care medicii identifică persoanele aflate în pericol, cu mult înainte ca o tumoare să fie vizibilă. O echipă internațională coordonată de cercetători de la Francis Crick Institute și University College London a identificat o „semnătură” formată din 14 proteine în sânge, asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar cu mai bine de cinci ani înainte de diagnostic.
Descoperirea merge însă mai departe. Cercetătorii au găsit și indicii că un medicament antiinflamator deja existent, canakinumab, ar putea reduce riscul de cancer pulmonar la persoanele care au niveluri ridicate ale acestor proteine. Nu vorbim despre un tratament gata de folosit pentru prevenirea cancerului, ci despre una dintre cele mai interesante direcții din oncologia modernă: identificarea bolii înainte să apară tumora și intervenția asupra inflamației care pregătește terenul pentru cancer.
Cele 14 proteine care pot trăda un plămân aflat în pericol
Cercetătorii au analizat peste 48.000 de probe de sânge din UK Biobank și au folosit algoritmi de învățare automată pentru a identifica proteinele asociate cu apariția ulterioară a cancerului pulmonar. Apoi au combinat această semnătură proteică cu informații deja cunoscute despre pacient: vârsta, fumatul și istoricul de boli pulmonare.
Rezultatul a fost un model care a prezis riscul de cancer pulmonar mai bine decât instrumentele folosite în prezent. Semnătura a fost validată ulterior în opt seturi de date din mai multe regiuni ale lumii, inclusiv într-o cohortă din Taiwan formată în mare parte din persoane care nu fumaseră niciodată.
Aceasta este partea cu adevărat importantă. Screeningul actual pentru cancer pulmonar se concentrează în principal pe fumători sau foști fumători cu risc mare. Dar cancerul pulmonar apare și la persoane care nu au fumat niciodată, iar acestea pot rămâne în afara criteriilor clasice de testare.
Nu tumora trimite primul semnal, ci inflamația
Semnătura celor 14 proteine nu pare să vină direct de la tumoră. Analizele pe pacienți și modele animale indică mai degrabă un mediu pulmonar inflamat, modificat înainte ca boala să fie diagnosticată. Cu alte cuvinte, sângele nu ar arăta doar prezența unei tumori ascunse, ci o stare a plămânului care poate favoriza apariția cancerului.
Această idee schimbă perspectiva. Ani la rând, cancerul pulmonar a fost explicat în primul rând prin mutațiile produse de fumat, poluare sau alte expuneri toxice. Studiul întărește o ipoteză tot mai discutată în oncologie: mutațiile pot fi necesare, dar nu sunt mereu suficiente. Inflamația poate fi mediul care permite celulelor modificate să se transforme în cancer.
Echipa condusă de profesorul Charles Swanton a arătat anterior că poluarea aerului poate declanșa eliberarea unei molecule inflamatorii numite interleukina-1 beta, sau IL-1β, capabilă să reactiveze celule pulmonare care poartă mutații oncogene. Noul studiu leagă această cale inflamatorie de semnătura proteică descoperită în sânge.
Poluarea și fumatul nu produc doar mutații, ci pot aprinde inflamația
Fumatul rămâne cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar, dar cercetările recente arată că aerul poluat poate contribui la boală și printr-un mecanism diferit de cel clasic. Particulele fine, provenite din trafic, arderea combustibililor sau alte surse de poluare, pot irita plămânii și pot întreține inflamația.
În studiul publicat în Cell, expunerea la particule fine a crescut proteinele din semnătura identificată și a amplificat o stare celulară de tranziție asociată cu riscul de transformare malignă. Cercetătorii au observat că blocarea IL-1β la șoarecii expuși la poluare a redus această populație celulară și a încetinit dezvoltarea timpurie a tumorilor.
Pentru România, această parte a studiului este relevantă. Cancerul pulmonar rămâne una dintre principalele cauze de deces oncologic, mai ales la bărbați. Profilul de țară realizat de OCDE și Comisia Europeană arată că, în 2021, cele mai frecvente decese prin cancer la bărbații din România au fost cauzate de cancerul pulmonar, cu 75 de decese standardizate pe vârstă la 100.000 de persoane, peste media Uniunii Europene.
Medicamentul care ar putea reduce riscul la persoanele selectate corect
Partea cea mai spectaculoasă a studiului vine din reanalizarea datelor din CANTOS, un trial clinic mai vechi în care a fost testat canakinumab, un medicament care blochează IL-1β. Studiul fusese conceput pentru prevenția bolilor cardiovasculare, dar a observat și o reducere a incidenței cancerului pulmonar.
Beneficiul nu a fost suficient de clar pentru a transforma canakinumab într-un medicament de prevenție pentru populația generală. Dar noua analiză a schimbat întrebarea. Cercetătorii au verificat dacă persoanele cu semnătura celor 14 proteine ridicată la începutul studiului au beneficiat mai mult de tratament.
Răspunsul a fost puternic: în grupul cu valori crescute ale semnăturii proteice, canakinumab aproape a înjumătățit riscul de cancer pulmonar. Numărul de persoane care ar fi trebuit tratate pentru prevenirea unui caz de cancer pulmonar a scăzut la 55, un prag comparat de cercetători cu strategiile de prevenție cardiovasculară, precum tratamentul cu statine la persoanele cu LDL crescut.
De ce nu poate fi folosit acum pentru prevenția cancerului
Oricât de promițătoare este descoperirea, canakinumab nu devine automat un medicament pentru prevenirea cancerului pulmonar. Este nevoie de un studiu clinic randomizat construit special pentru această întrebare: poate blocarea IL-1β preveni cancerul pulmonar la persoanele selectate prin semnătura celor 14 proteine?
În plus, canakinumab nu este un medicament banal. Prin efectul asupra inflamației, poate crește riscul de infecții severe, inclusiv sepsis. De aceea, folosirea lui la persoane fără cancer deja diagnosticat trebuie evaluată cu multă prudență.
Este posibil ca, în viitor, cercetătorii să găsească medicamente mai sigure care acționează pe aceeași cale inflamatorie. Deocamdată, studiul oferă o direcție, nu o recomandare clinică.
Ar putea deveni un test de sânge pentru screening?
Semnătura celor 14 proteine nu este încă un test de laborator disponibil pentru pacienți. Cercetătorii trebuie să valideze rezultatele în studii suplimentare și să dezvolte o analiză standardizată, cu praguri clare, costuri rezonabile și utilitate dovedită în practica medicală.
Dacă va ajunge în clinică, un astfel de test ar putea avea două roluri. Primul ar fi să identifice persoanele care au cel mai mare beneficiu de pe urma screeningului prin CT cu doză redusă. Al doilea ar fi să selecteze pacienții potriviți pentru viitoare medicamente de prevenție.
Această direcție este importantă și pentru cei care nu intră azi în criteriile clasice de screening. Persoanele care nu au fumat niciodată, dar au expuneri mari la poluare sau un mediu pulmonar inflamat, ar putea fi detectate mai bine decât prin întrebările actuale despre vârstă și fumat.
Ce se întâmplă în România cu screeningul pentru cancer pulmonar
România nu are, în prezent, un program național organizat de screening pentru cancer pulmonar prin CT cu doză redusă. Un studiu publicat în 2025, realizat într-o cohortă românească cu risc crescut, notează explicit că țara nu are încă un program organizat, iar participanții incluși au fost persoane autoreferite sau recrutate voluntar.
În Europa, screeningul prin CT cu doză redusă este tot mai discutat pentru persoanele cu risc mare, mai ales fumători și foști fumători. European Lung Foundation arată că studiile au demonstrat că acest tip de screening poate reduce decesele prin cancer pulmonar cu cel puțin 20% în grupele cu risc ridicat.
Pentru România, un test de sânge care ar rafina selecția pacienților ar putea fi util într-un viitor program național. Ar ajuta la prioritizarea celor cu risc real mai mare și ar putea reduce scanările inutile. Dar până atunci, cea mai solidă prevenție rămâne renunțarea la fumat, reducerea expunerii la poluare și evaluarea medicală rapidă a simptomelor persistente.
Semnele care nu trebuie puse pe seama unei simple răceli
Cancerul pulmonar poate evolua mult timp fără simptome clare. Totuși, anumite semne trebuie investigate, mai ales la fumători, foști fumători sau persoane cu expunere profesională la substanțe toxice.
Tusea persistentă, tusea cu sânge, respirația grea, durerea toracică, infecțiile respiratorii repetate, răgușeala, scăderea inexplicabilă în greutate și oboseala neobișnuită merită discutate cu medicul. Nu înseamnă automat cancer, dar nici nu trebuie tratate luni întregi ca „bronșită care nu mai trece”.
Pentru persoanele cu BPOC, fibroză pulmonară, istoric de fumat sau expuneri la poluanți, simptomele noi sau agravarea celor vechi trebuie evaluate mai atent.
De ce descoperirea poate schimba direcția oncologiei
Până acum, prevenția cancerului pulmonar a însemnat în principal renunțarea la fumat, reducerea expunerii la substanțe toxice și detectarea timpurie prin imagistică. Noul studiu adaugă o idee diferită: înainte ca tumora să existe, plămânul poate transmite prin sânge semnale că se află într-o stare biologică periculoasă.
Ce trebuie reținut
Studiul nu anunță un test disponibil mâine și nici o pastilă care previne sigur cancerul pulmonar. Anunță însă o schimbare de direcție: cancerul ar putea fi anticipat prin semnale biologice din sânge, iar inflamația ar putea deveni o țintă de prevenție pentru persoanele selectate corect.
Pentru pacienții din România, descoperirea este importantă mai ales prin ce arată despre viitorul screeningului. Cancerul pulmonar nu va fi combătut doar prin tratamente mai bune după diagnostic, ci și prin identificarea celor aflați la risc, cu ani înainte ca tumora să fie descoperită.
Până când un astfel de test va ajunge în cabinete, mesajul rămâne pragmatic: fumatul trebuie oprit, expunerea la poluare trebuie redusă cât se poate, iar simptomele respiratorii persistente trebuie evaluate. Dar, pentru prima dată, cercetătorii par să fi găsit o posibilă fereastră biologică în care cancrul pulmonar ar putea fi văzut înainte să lovească.
