Prințesa Diana, Regina Marii Britanii, ca și mama acesteia au ales să își alăpteze bebelușii la sân. Însă regina Victoria nu a vrut să audă de așa ceva: niciunul dintre cei nouă copii pe care i-a adus pe lume nu au fost hrăniți la sân de ea.
Care e situația României la acest capitol? Catastrofală, spun medicii.
Doar 12,6% din românce își hrănesc copiii exclusiv la sân în primele 6 luni, după ultimele statistici, iar tentația multora este să meargă pe ipoteza că nu mai au lapte atunci când copilul plânge. Ca să „îl sature”, le oferă lapte praf, pe post de supliment. E calea sigură către renunțarea la alăptarea la sân. „Cea mai gravă greșeală pe care o poate face o proaspătă mămică când este vorba despre alăptare este ușurința cu care renunță când apar primele probleme de alăptare imediat după naștere, deoarece nu sunt pe deplin informate despre calitățile excepționale și de neînlocuit ale laptelui de mamă”, argumentează moașa independentă Vania Limban, de la Active Center din București.
„Orice maternitate trebuie să aibă consultant în lactație”
Ea spune, bazându-se pe propria xperiență, că femeile din România sunt totuși interesate de alăptare și că „există acum printre tinerele mămici chiar un curent de prelungire a alăptatului până la o vârstă înaintată a copilului mic. Orice maternitate ar trebui să aibă o moașă/asistentă consultant în lactație care să se ocupe numai de aceste probleme, astfel încât la plecarea acasă mămica să știe cum să alapteze corect și cum să acționeze la primele semne negative”, este opinia moașei.
O decizie foarte personală
Până la urmă, decizia de a alăpta sau nu este una foarte personală, însă trebuie să admitem că este puternic influențată de rude, prieteni și sistemul deficient de educare a româncelor asupra acestui subiect, chiar dacă toate forurile medicale de prestigiu (de la Organizația Mondială a Sănătații la academiile de pediatrie sau ginecologie) recomandă alăptarea exclusivă pentru 6 luni.
Beneficii pentru copil: previne inclusiv sindromul „morții subite”
De ce este totuși atât de lăudat laptele matern? Pentru că reprezintă mâncarea ideală pentru bebeluși. Are combinația perfectă de vitamine, proteine și grăsimi, tot ce are copilul nevoie pentru a crește, și se prezintă într-o formă mult mai ușor de digerat decât laptele formula. Laptele matern conține anticorpi care ajută copilul să lupte eficient cu virusurile și cu bacteriile, și îi reduce riscul de a suferi de astm și alergii. În plus, numeroase studii făcute de-a lungul timpului au arătat că micuții care sunt alăptați exclusiv pentru primele șase luni, fără a li se adăuga lapte praf, au mai puține infecții ale urechii, respiratorii și episoade de diaree. De asemenea, au parte de mai puține spitalizări și drumuri la medic decât cei hrăniți cu lapte praf. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, alăptarea joacă un rol important și în prevenirea sindromului „morții subite” la bebeluși, îi ajută să nu devină obezi ori să sufere de diabet mai târziu în viață.
Beneficii pentru mamă: reduce riscul de cancer
Cât privește temerile multor mame, că vor avea sânii căzuți sau că nu vor slăbi, e de spus că alăptarea arde calorii în plus (până la 500 pe zi) și le ajută să își captele formele mai repede. În plus, eliberează un hormon numit oxytocină, care ajută uterul să revină la forma dinaintea sarcinii și scade sângerarea uterină după naștere. Nu în ultimul rând, alăptarea reduce riscul de cancer la sân sau de ovare la mame. Și, cum nu trebuie să cumperi lapte praf, să sterilizezi biberoane și tetine, salvezi timp și bani, esențiale când ai un bebeluș.
STATISTICI DESPRE ALĂPTARE
– La nivel mondial, anual se nasc 136,7 milioane de copii, dintre care 32,6% sunt hrăniți exclusiv prin alăptare. Potrivit unui studiu realizat în 2011 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și UNICEF, în România procentul de hrănire exclusiv prin alăptare este de 12,6%, una dintre cele mai scăzute rate din Europa. Prin comparație, următoarea țară este Irlanda cu o rată de 53%, dar în țarile nordice rata alăptării ajunge la 89-94%.
– De asemenea, conform aceluiaşi studiu, în România prevalenţa alăptării exclusive, în mediul urban, este mult mai mare decât în mediul rural, 15,4% fată de 9,8%.
