Din cuprinsul articolului
Ai aceste simptome? Multe persoane au diverticuli în colon fără să știe. Sunt mici „pungi” care se formează în peretele intestinului și devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.
În multe cazuri, diverticuloza nu provoacă niciun simptom și este descoperită întâmplător. Problema apare atunci când diverticulii se inflamează. Atunci vorbim despre diverticulită, o afecțiune care poate necesita tratament medical.
Diverticuloza, boala diverticulară și diverticulita nu sunt același lucru
Diverticuloza înseamnă simpla existență a diverticulilor în colon. Dacă nu apar simptome, nu este nevoie de un tratament specific.
Boala diverticulară apare atunci când diverticulii sunt asociați cu simptome precum dureri abdominale, balonare sau modificări ale tranzitului intestinal.
Diverticulita este etapa în care unul sau mai mulți diverticuli se inflamează. În formele complicate pot apărea abcese, perforație, obstrucție sau sângerare.
Ce simptome nu trebuie ignorate
Diverticuloza poate să nu dea niciun semn. Atunci când apar simptome, acestea pot include:
• dureri sau crampe în partea stângă jos a abdomenului;
• constipație sau diaree;
• balonare;
• modificări ale tranzitului intestinal;
• mucus în scaun;
• uneori, sângerare rectală.
În cazul diverticulitei, durerea este de obicei mai intensă și poate fi însoțită de febră și stare generală alterată.
Durerea din stânga jos poate semăna cu „o apendicită pe partea cealaltă”
Apendicita provoacă cel mai frecvent durere în partea dreaptă jos a abdomenului. Diverticulita afectează frecvent colonul sigmoid, situat în partea stângă jos.
De aceea, durerea provocată de diverticulită este uneori descrisă popular drept „apendicită stângă”. Cele două afecțiuni sunt însă diferite și necesită evaluare medicală.
La persoanele cu imunitatea scăzută, simptomele pot fi mai puțin evidente chiar și atunci când există o complicație. În astfel de situații, evaluarea medicală trebuie făcută cu mai multă atenție.
De ce apar diverticulii
Diverticulii se formează în zone mai slabe ale peretelui colonului. Riscul crește odată cu vârsta și poate fi influențat de mai mulți factori.
Printre aceștia se numără alimentația săracă în fibre, sedentarismul, excesul ponderal și fumatul. Constipația poate contribui, de asemenea, la apariția problemelor diverticulare.
Ce rol are alimentația

Pentru persoanele cu diverticuloză, recomandările moderne pun accent pe o alimentație echilibrată, bogată în fibre, cu cereale integrale, legume și fructe.
Aportul de fibre trebuie crescut treptat, mai ales dacă alimentația obișnuită a fost săracă în fibre. Este importantă și hidratarea corespunzătoare.
Un mit care a rezistat ani de zile spune că persoanele cu diverticuli trebuie să evite nucile, semințele și popcornul. Recomandările actuale nu susțin această interdicție. Ghidul ACG din 2026 precizează că aceste alimente nu trebuie evitate în mod obișnuit.
Ce se schimbă în timpul unei crize
În timpul unui episod acut de diverticulită, alimentația poate fi modificată temporar în funcție de severitatea simptomelor și de recomandarea medicului. Uneori se începe cu lichide și dieta este extinsă pe măsură ce simptomele se ameliorează.
Important este că dieta pentru prevenirea episoadelor nu trebuie confundată cu regimul recomandat în timpul unei crize acute.
Antibioticele nu mai sunt obligatorii în toate cazurile
Unul dintre lucrurile care s-au schimbat în tratamentul diverticulitei este utilizarea antibioticelor.
În cazul pacienților cu diverticulită acută necomplicată, care sunt într-o stare generală bună și nu prezintă factori de risc importanți, antibioticele nu mai sunt recomandate automat. Ghidul ACG din 2026 susține utilizarea lor selectivă.
În schimb, antibioticele pot fi necesare atunci când există factori de risc, imunosupresie, fragilitate sau semne de boală complicată.
Când situația poate deveni urgentă
O durere abdominală severă sau în agravare, febra, vărsăturile, sângerarea importantă, amețeala sau deteriorarea rapidă a stării generale necesită evaluare medicală.
Diverticulita complicată poate duce la abces, perforație, obstrucție sau sepsis și nu trebuie tratată acasă.
Cum poți reduce riscul de noi episoade
După un episod de diverticulită, prevenția se bazează în principal pe stilul de viață.
O alimentație de calitate, aportul adecvat de fibre, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și renunțarea la fumat pot contribui la reducerea riscului de recurență. De asemenea, ghidurile recomandă evitarea pe cât posibil a utilizării regulate a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Diverticuloza nu înseamnă automat diverticulită. Mulți oameni trăiesc cu diverticuli fără să aibă simptome. Important este să recunoști schimbările care pot indica inflamație și să ceri evaluare medicală atunci când apar simptome neobișnuite.



