Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Europarlamentarul USR Dan Barna a fost audiat, vineri, la Direcția Națională Anticorupție, în dosarul privind achiziția vaccinurilor anti-COVID din perioada pandemiei. La acel moment, Barna era vicepremier în Guvernul condus de Florin Cîțu.
La ieșirea de la DNA, fostul lider USR a declarat că este prima dată când a fost audiat în acest dosar și a calificat subiectul drept „cel puțin bizar”, în contextul în care deciziile privind achiziția vaccinurilor au fost luate într-o perioadă de criză sanitară majoră, când statele europene nu știau cum va evolua pandemia.
„România a procedat cum au procedat majoritatea statelor europene, în momentul respectiv, în care nu se știa cum va evolua pandemia”, a declarat Dan Barna, potrivit News.ro.
Europarlamentarul a spus că achiziția s-a făcut în cadrul unui contract-cadru european, iar România a acționat, la acel moment, în linie cu alte state membre ale Uniunii Europene.
„Este ca și cum, în situații de război, cumperi 100 de tancuri”
Dan Barna a susținut că deciziile din perioada pandemiei trebuie analizate în contextul de atunci, nu exclusiv prin prisma evoluțiilor ulterioare.
„Toate guvernele cumpărau vaccinuri, pentru că nu se știa cum va evolua pandemia. Subiectul în sine este unul care mi se pare cel puțin bizar, este ca și cum, în situații de război, cumperi 100 de tancuri și după aia vine pacea și îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat”, a declarat europarlamentarul USR.
El a mai spus că, ulterior, privind strict procesul cu Pfizer, nu s-a procedat „tocmai inspirat”, dar a insistat că oportunitatea deciziilor luate în criză trebuie judecată în raport cu informațiile disponibile la acel moment.
„Ulterior, să vii după niște ani de zile să spui că se putea face altfel, întotdeauna se putea face altfel, și nu asta e discuția, din punctul meu de vedere”, a mai spus Dan Barna.
Dosarul vaccinurilor, una dintre cele mai sensibile anchete ale pandemiei
Dosarul achiziției vaccinurilor COVID a devenit una dintre cele mai sensibile anchete deschise după pandemie, pentru că vizează decizii luate într-un moment în care România, la fel ca restul Europei, încerca să își asigure accesul la seruri anti-COVID.
Ancheta DNA a vizat modul în care au fost aprobate achiziții suplimentare de vaccinuri și dacă acestea au fost justificate de nevoile reale ale populației. În spațiul public, dosarul a fost asociat cu numele mai multor foști membri ai Guvernului Cîțu, inclusiv foști miniștri ai Sănătății și oficiali implicați în campania de vaccinare.
Miza juridică este diferită de dezbaterea politică. În plan politic, întrebarea este dacă statul a comandat prea multe doze. În plan penal, procurorii trebuie să stabilească dacă au existat fapte prevăzute de legea penală, dacă s-a produs un prejudiciu și cine poate fi tras la răspundere.
România a pierdut procesul cu Pfizer
Audierea lui Dan Barna vine într-un context complicat pentru statul român. În aprilie 2026, o instanță din Belgia a obligat România și Polonia să își respecte obligațiile contractuale asumate pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech. Potrivit Reuters, România a fost obligată să preia și să plătească vaccinuri în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro.
Procesul a fost deschis de Pfizer în 2023, pentru aplicarea acordului încheiat prin intermediul Comisiei Europene, care prevedea livrări de vaccinuri pe mai mulți ani. Pe măsură ce pandemia a pierdut din intensitate, unele state europene au încercat să reducă volumele comandate, invocând schimbarea contextului sanitar și scăderea cererii.
Instanța belgiană a respins argumentele formulate de Polonia și România și a decis că obligațiile contractuale trebuie respectate. Hotărârea este executorie, iar autoritățile române au transmis că suma nu include eventualele penalități de întârziere.
Pfizer a început demersurile de recuperare a banilor
După pierderea procesului, statul român a încercat să discute cu reprezentanții Pfizer despre reducerea impactului financiar. Una dintre variantele vehiculate a fost transformarea unei părți din sumă în medicamente inovatoare pentru pacienții români.
Discuțiile nu au dus însă la rezultatul dorit, iar Pfizer a început procedurile pentru recuperarea banilor.
În acest context, ROMATSA a anunțat că a fost notificată de EUROCONTROL în legătură cu instituirea, începând cu 30 iunie 2026, a unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie, în cadrul procedurii de executare silită deschise de Pfizer România împotriva statului român.
Instituția a precizat că măsura nu afectează dirijarea traficului aerian și că serviciile de navigație aeriană se desfășoară în condiții normale.
De ce este importantă audierea lui Dan Barna
Audierea lui Dan Barna este relevantă pentru că acesta făcea parte din conducerea Guvernului în perioada în care au fost luate deciziile privind achizițiile de vaccinuri. Chiar dacă Ministerul Sănătății și premierul aveau roluri directe în circuitul decizional, vicepremierul putea fi întrebat despre contextul guvernamental, discuțiile din coaliție și modul în care erau tratate deciziile urgente din pandemie.
Barna a subliniat că nu mai fusese audiat anterior în dosar și că a dat explicații privind contextul european al achizițiilor. Declarațiile sale merg pe ideea că România a acționat într-un cadru comun european și că, în momentul deciziei, prioritatea era asigurarea vaccinurilor, nu calculul retrospectiv al surplusului.
Aceasta este și linia principală de apărare invocată de mai mulți foști oficiali: deciziile au fost luate într-o perioadă de incertitudine extremă, când statele se temeau că nu vor avea suficiente doze pentru populație.
Întrebarea care rămâne: criză sanitară sau prejudiciu?
Cazul pune față în față două realități greu de separat. Pe de o parte, pandemia a fost o situație excepțională. Statele europene comandau vaccinuri într-un climat de presiune uriașă, cu spitale pline, valuri succesive de infectări și incertitudine privind durata protecției oferite de vaccinare.
Pe de altă parte, statul român a ajuns să fie obligat să plătească sute de milioane de euro pentru doze care nu au mai fost folosite așa cum se anticipa. Pentru contribuabili, întrebarea este de ce România a rămas cu o obligație financiară atât de mare și dacă cineva putea limita pierderile.
Din punct de vedere juridic, diferența este esențială. O decizie neinspirată sau o estimare greșită nu este automat infracțiune. Pentru o răspundere penală, procurorii trebuie să demonstreze încălcarea atribuțiilor de serviciu, prejudiciul și legătura directă dintre decizie și pagubă.
Contractele europene, între solidaritate și povară financiară
Achizițiile de vaccinuri anti-COVID au fost coordonate la nivel european pentru ca statele membre să aibă acces mai rapid și mai echitabil la doze. În perioada de vârf a pandemiei, acest mecanism a fost prezentat drept o formă de solidaritate europeană.
Problema a apărut ulterior, când cererea de vaccinuri a scăzut, iar unele state au rămas cu obligații de plată pentru doze care nu mai erau necesare în același volum.
Cazul României arată cât de greu este de gestionat o criză atunci când deciziile trebuie luate rapid, iar consecințele financiare se văd abia peste ani. Ceea ce în 2021 părea o măsură de protecție poate fi privit, în 2026, ca o povară bugetară.
Ce urmează în dosar
Audierea lui Dan Barna nu înseamnă automat o schimbare de statut juridic. În astfel de dosare, procurorii pot audia foști membri ai Guvernului, funcționari, specialiști sau persoane care au participat la decizii, pentru a reconstitui traseul administrativ și politic al achizițiilor.
Ancheta trebuie să clarifice cine a propus achizițiile, cine le-a avizat, ce analize au stat la bază, ce estimări privind populația eligibilă existau și dacă statul român avea posibilitatea reală să refuze, să reducă sau să renegocieze anumite volume.
În paralel, statul trebuie să gestioneze efectele financiare ale procesului pierdut cu Pfizer, inclusiv executarea silită și eventualele căi de atac sau negocieri ulterioare.
O notă de precauție
Dosarul vaccinurilor rămâne în lucru, iar persoanele audiate sau investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Faptul că un fost oficial este chemat la DNA nu înseamnă că este vinovat, ci că procurorii caută să lămurească fapte și decizii dintr-o perioadă critică.
În același timp, suma de aproximativ 600 de milioane de euro pe care România trebuie să o plătească în urma procesului cu Pfizer transformă subiectul într-o problemă majoră de interes public.
Pentru români, întrebarea rămâne simplă: cât a costat, în final, strategia prin care statul a încercat să se asigure că nu rămâne fără vaccinuri într-o pandemie?
