Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Busuiocul, feniculul, tarhonul și nucșoara sunt ingrediente obișnuite în bucătărie. Apar în salate, sosuri, ceaiuri, condimente și produse pe bază de plante, iar pentru mulți oameni sunt asociate automat cu ideea de aliment natural și sigur.
Un nou studiu publicat în Cell Death & Disease arată însă că un compus prezent în aceste plante poate produce leziuni ale ADN-ului după ce este metabolizat în ficat. Cercetarea nu spune că oamenii sănătoși trebuie să renunțe la busuioc sau fenicul, dar atrage atenția asupra unor persoane vulnerabile, la care aceste leziuni se pot acumula mai ușor.
Este vorba despre metileugenol, o substanță naturală din uleiurile esențiale ale unor plante aromatice. Autorii studiului au analizat ce se întâmplă în celulele umane atunci când acest compus produce modificări chimice ale ADN-ului și cum reacționează mecanismele de reparare celulară.
Compusul natural care poate deveni toxic în ficat
Metileugenolul se găsește în cantități variabile în busuioc, fenicul, tarhon, nucșoară și alte plante aromatice. El contribuie la mirosul și gustul acestor ingrediente, dar în organism poate urma un traseu mai complicat decât pare.
După ingestie, metileugenolul poate fi transformat în ficat într-o formă reactivă, capabilă să se lege de ADN. Cercetătorii de la RPTU University Kaiserslautern-Landau explică faptul că aceste modificări, numite aducte ADN, au fost detectate anterior inclusiv în țesut hepatic uman.
Până acum, nu era clar cât de eficient pot fi reparate aceste leziuni în celulele umane și ce se întâmplă atunci când sistemele de reparare nu funcționează corect. Noul studiu a fost construit exact în jurul acestei întrebări.
Cum poate bloca metileugenolul activitatea celulei
Echipa coordonată de profesorul Jörg Fahrer a folosit mai multe modele de celule umane în care anumite mecanisme de reparare a ADN-ului au fost dezactivate. Cercetătorii au observat că leziunile produse de metileugenol pot bloca transcripția, procesul prin care informația genetică este copiată din ADN în ARN mesager.
Acest pas este necesar pentru producerea proteinelor și pentru funcționarea normală a celulei. Când ADN-ul este afectat de metileugenol, enzima care citește informația genetică, ARN polimeraza II, se poate bloca.
Studiul publicat în Cell Death & Disease arată că, în acel moment, celula activează un mecanism specializat de reparare, numit reparare prin excizie nucleotidică legată de transcripție. Acest mecanism are rolul de a interveni atunci când „mașinăria” care citește ADN-ul întâlnește o leziune.
Persoanele cu defecte rare de reparare a ADN-ului pot fi mai expuse
Cea mai importantă concluzie a studiului privește celulele care nu pot repara eficient acest tip de leziuni.
Cercetătorii au analizat ce se întâmplă atunci când sunt dezactivate genele CSA și CSB, implicate în sindromul Cockayne, o boală genetică rară asociată cu îmbătrânire prematură, afectare neurologică și probleme ale unor organe interne, inclusiv ale ficatului.
În celulele lipsite de aceste mecanisme de protecție, leziunile produse de metileugenol au avut efecte mult mai puternice. Cercetătorii au observat instabilitate genetică, apariția unor micronuclei, adică mici structuri care conțin material genetic deteriorat, și activarea morții celulare programate.
Autorii studiului spun că, la persoanele cu defecte ale acestui sistem de reparare, consumul regulat de plante care conțin metileugenol ar putea duce la o acumulare mai mare de leziuni ale ADN-ului și la risc de afectare hepatică.
Nu înseamnă că busuiocul trebuie eliminat din alimentație
Rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare generală de evitare a busuiocului, feniculului sau tarhonului. Studiul a analizat mecanisme celulare și situații de vulnerabilitate genetică, nu efectele unei porții normale de salată sau ale unui sos cu busuioc asupra populației generale.
Pentru majoritatea oamenilor, utilizarea culinară obișnuită a plantelor aromatice nu reprezintă un motiv de alarmă. Diferența apare mai ales în cazul expunerilor repetate, al extractelor concentrate, al produselor pe bază de uleiuri esențiale sau al persoanelor cu mecanisme de reparare a ADN-ului afectate.
Tocmai aici este importantă nuanța. Natural nu înseamnă automat lipsit de risc, mai ales când vorbim despre compuși concentrați sau despre persoane cu vulnerabilități genetice rare.
Și alte substanțe din plante sunt analizate
Cercetătorii au atras atenția și asupra estragolului, un compus înrudit structural cu metileugenolul, prezent în unele alimente și produse vegetale. Un studiu publicat în Archives of Toxicology a analizat formarea și persistența aductelor ADN produse de estragol, inclusiv în legătură cu preparate din fenicul amar.
Aceste cercetări nu au rolul de a speria consumatorii, ci de a înțelege mai bine cum interacționează substanțele naturale cu organismul. În toxicologie, doza, frecvența expunerii, forma produsului și vulnerabilitatea individuală pot schimba mult interpretarea riscului.
Ce ar trebui să rețină consumatorii
Pentru un adult sănătos, câteva frunze de busuioc în salată, fenicul folosit la gătit sau condimentele consumate ocazional nu reprezintă o problemă pe baza datelor actuale. Atenția trebuie să fie mai mare în cazul suplimentelor, extractelor concentrate și uleiurilor esențiale ingerate fără recomandare medicală.
Persoanele cu boli genetice rare care afectează repararea ADN-ului, cu afecțiuni hepatice sau cu tratamente complexe ar trebui să discute cu medicul înainte de a folosi frecvent produse concentrate din plante aromatice.
Noul studiu arată că siguranța alimentară nu se reduce la împărțirea simplă între natural și artificial. Unele substanțe naturale pot avea efecte biologice puternice, iar organismul nu reacționează la fel la fiecare persoană. În cazul metileugenolului, mesajul cercetătorilor este unul de prudență pentru grupurile vulnerabile, nu de panică pentru consumul obișnuit de plante aromatice.
