Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Baconul, salamul, crenvurștii, cârnații și alte tipuri de carne procesată sunt consumate frecvent la micul dejun, în sandvișuri sau ca soluție rapidă pentru o masă.
Un studiu amplu, urmărit pe parcursul a până la 43 de ani, arată însă că persoanele care consumau mai multă carne roșie procesată aveau o probabilitate mai mare de a dezvolta demență și prezentau rezultate mai slabe la testele cognitive.
Cercetarea, publicată în 2025 în revista Neurology, a inclus 133.771 de adulți fără demență la începutul urmăririi. Cei care consumau cel puțin 0,25 porții de carne roșie procesată pe zi – echivalentul a aproximativ 1,75 porții pe săptămână sau mai mult – au avut un risc de demență cu 13% mai mare decât participanții care consumau mai puțin de 0,1 porții pe zi.
Studiul nu demonstrează că o felie de salam sau câteva bucăți de bacon „provoacă Alzheimer”. Este o cercetare observațională, iar demența are numeroși factori de risc. Totuși, rezultatele devin interesante prin durata foarte mare de urmărire și prin faptul că legătura a fost observată în special pentru carnea procesată, nu pentru carnea roșie neprocesată.
Ce alimente au fost considerate carne procesată
Cercetătorii nu s-au referit exclusiv la bacon.
În studiul publicat în Neurology, categoria „processed red meat” a inclus:
- bacon;
- hot-dog;
- cârnați;
- kielbasa și alte tipuri similare de cârnați;
- salam;
- bologna;
- alte produse din carne procesată.
Pentru un cititor din România, categoria se suprapune în bună măsură cu produsele pe care le numim generic mezeluri și preparate din carne: salamuri, cârnați, bacon, crenvurști și alte produse conservate prin sărare, afumare sau adăugarea unor conservanți.
Separat, cercetătorii au analizat carnea roșie neprocesată: vită, porc sau miel consumate ca fel principal, în sandvișuri sau preparate mixte, precum și hamburgerul.
Diferența dintre cele două categorii s-a dovedit importantă.
Aproape 11.200 de persoane au dezvoltat demență
Participanții proveneau din două dintre cele mai cunoscute cohorte americane pe termen lung: Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study.
Analiza pentru demență a cuprins 133.771 de persoane, dintre care aproximativ 65% erau femei. Vârsta medie la începutul urmăririi a fost de 48,9 ani.
Alimentația nu a fost măsurată o singură dată. Participanții completau chestionare alimentare la intervale de doi până la patru ani, astfel încât cercetătorii au putut estima consumul pe termen lung.
Pe parcursul a peste 4,38 milioane de ani-persoană de urmărire, au fost identificate 11.173 de cazuri de demență.
Analizele statistice au ținut cont de numeroși factori care ar fi putut influența rezultatul separat de alimentație, inclusiv vârstă, educație, antecedente familiale de demență, fumat, activitate fizică, indice de masă corporală, depresie, diabet, hipertensiune, hipercolesterolemie și alte componente ale dietei.
Aproximativ două porții pe săptămână au făcut diferența între grupuri
Participanții au fost împărțiți în trei categorii în funcție de consumul de carne procesată.
Grupul cu aport redus consuma mai puțin de 0,10 porții pe zi, adică sub aproximativ 0,7 porții pe săptămână.
Grupul cu aport ridicat consuma cel puțin 0,25 porții pe zi, echivalentul a aproximativ 1,75 porții pe săptămână sau mai mult.
După ajustarea pentru ceilalți factori, grupul cu aport ridicat a avut un risc de demență cu 13% mai mare decât grupul cu consum foarte redus.
Hazard ratio a fost 1,13, cu un interval de încredere de 95% între 1,08 și 1,19.
Este important de înțeles ce înseamnă procentul.
Nu înseamnă că 13 din 100 de oameni care mănâncă salam sau bacon vor face demență. Este o creștere relativă a riscului comparativ cu persoanele din categoria cu cel mai mic consum.
Probabilitatea absolută a fiecărei persoane depinde de vârstă, genetică, sănătatea cardiovasculară, diabet, fumat, nivel de educație, activitate fizică și mulți alți factori.
Carnea procesată a fost legată și de o îmbătrânire cognitivă mai rapidă
Cercetătorii au analizat separat funcția cognitivă la 17.458 de femei, cu o vârstă medie de 74,3 ani la începutul evaluărilor cognitive.
Față de femeile cu cel mai mic consum de carne procesată, cele din categoria cu aport ridicat aveau rezultate care echivalau statistic cu aproximativ:
- 0,82 ani suplimentari de îmbătrânire cognitivă globală;
- 0,85 ani suplimentari de îmbătrânire a memoriei verbale.
Atunci când consumul a fost analizat continuu, o porție suplimentară de carne procesată pe zi a fost legată de aproximativ 1,61 ani de îmbătrânire cognitivă suplimentară și 1,69 ani în cazul memoriei verbale.
Aceste cifre sunt transformări statistice ale diferențelor dintre scorurile cognitive, nu înseamnă că o persoană „îmbătrânește creierul” literalmente cu exact 1,61 ani după ce mănâncă zilnic o anumită cantitate de mezeluri.
Ele ajută însă la exprimarea dimensiunii diferenței observate între participanți.
Carnea roșie neprocesată nu a avut aceeași legătură cu demența
Un detaliu important, care se pierde ușor în titlurile despre „carnea roșie și Alzheimer”, este că cercetătorii au obținut rezultate diferite pentru carnea procesată și cea neprocesată.
Consumul ridicat de carne roșie neprocesată nu a fost legat semnificativ de apariția demenței în analiza principală.
A fost observată însă o asociere cu declinul cognitiv subiectiv: persoanele care consumau cel puțin o porție de carne roșie neprocesată pe zi aveau un risc cu 16% mai mare de a raporta asemenea probleme decât cei care consumau mai puțin de jumătate de porție pe zi.
Prin urmare, studiul nu susține afirmația simplistă că „orice carne provoacă demență”.
Semnalul cel mai consistent a fost pentru carnea roșie procesată.
De ce cercetătorii suspectează mezelurile mai mult decât carnea simplă
Autorii au propus mai multe mecanisme posibile, fără să afirme că unul dintre ele explică singur rezultatele.
Carnea procesată poate conține cantități importante de:
- grăsimi saturate;
- sodiu;
- nitriți și compuși N-nitroso;
- produși formați prin procesare și gătire la temperaturi ridicate.
Acești factori pot influența sănătatea creierului prin mai multe căi.
Grăsimile saturate și sănătatea vaselor care hrănesc creierul
Un aport mare de grăsimi saturate poate contribui la creșterea LDL-colesterolului și la modificări metabolice și vasculare.
Creierul depinde permanent de un aport bun de sânge.
Hipertensiunea, ateroscleroza și bolile cardiovasculare sunt strâns legate de sănătatea cognitivă, iar demența vasculară apare tocmai în contextul afectării vaselor care alimentează creierul.
Autorii studiului discută și posibile efecte ale dietelor bogate în grăsimi saturate asupra metabolismului colesterolului în sistemul nervos și asupra unor proteine implicate în funcționarea neuronilor.
Sarea din mezeluri poate conta și ea
Carnea procesată conține adesea mult sodiu.
Un consum mare de sare poate favoriza hipertensiunea, iar hipertensiunea pe termen lung este un factor important pentru deteriorarea vaselor cerebrale.
Autorii cercetării menționează posibilitatea ca aportul ridicat de sodiu din carnea procesată să contribuie la disfuncția endotelială și la reducerea perfuziei cerebrale, mecanisme relevante mai ales pentru demența vasculară.
De aceea, legătura dintre inimă și creier apare repetat în cercetările despre prevenirea demenței: o parte dintre măsurile care protejează arterele protejează în același timp și creierul.
Nitriții și compușii N-nitroso sunt o altă ipoteză
Produsele din carne procesată pot conține nitriți utilizați pentru conservare, culoare și siguranță microbiologică.
În anumite condiții, aceștia pot participa la formarea compușilor N-nitroso.
Autorii studiului din Neurology notează că nitriții și compușii N-nitroso din carnea procesată pot favoriza stresul oxidativ și deteriorarea ADN-ului, procese investigate și în legătură cu bolile neurodegenerative.
Asta nu înseamnă că nitratul sau nitritul din orice aliment are același efect.
Contextul alimentar este important. Nitrații se găsesc natural inclusiv în legume, unde apar împreună cu vitamina C, polifenoli, fibre și alți compuși, iar efectele lor biologice nu pot fi echivalate pur și simplu cu cele ale unui produs din carne procesată.
Cercetătorii discută și despre TMAO
O altă ipoteză implică trimetilamina N-oxid – TMAO, un metabolit format prin interacțiunea dintre anumite componente alimentare, bacteriile intestinale și ficat.
L-carnitina din carnea roșie poate contribui la producerea TMAO.
Autorii studiului arată că experimentele de laborator și pe modele animale au legat TMAO de procese precum alterarea plasticității sinaptice și acumularea proteinelor beta-amiloid și tau, două elemente studiate intens în boala Alzheimer.
Aceste date oferă o explicație biologică posibilă, dar nu demonstrează că TMAO este mecanismul prin care consumul de mezeluri ar determina demența la oameni.
Ce s-a întâmplat când mezelurile au fost înlocuite cu nuci sau leguminoase
Poate cea mai practică parte a cercetării nu este întrebarea „ce trebuie eliminat?”, ci cu ce poate fi înlocuit.
În modelul statistic folosit de cercetători, înlocuirea unei porții zilnice de carne procesată cu o porție de nuci și leguminoase a fost asociată cu:
- un risc de demență cu 19% mai mic;
- cu 1,37 ani mai puțină îmbătrânire cognitivă estimată;
- un risc cu 21% mai mic de declin cognitiv subiectiv.
Înlocuirea cu pește a avut o asociere și mai puternică: 28% mai puține cazuri de demență în modelul de substituție.
Pentru carnea de pasăre, diferența a fost de aproximativ 16%.
Fiind un studiu observațional, aceste procente nu demonstrează că schimbarea alimentului produce automat exact aceeași reducere a riscului într-o persoană reală.
Ele arată însă că tipul sursei de proteine pare să conteze, nu numai cantitatea de carne.
Rezultatele se potrivesc cu imaginea mai largă a alimentației și sănătății creierului
Un review sistematic folosit pentru dezvoltarea recomandărilor alimentare a analizat 83 de studii și a ajuns la concluzia că modelele alimentare cu mai multe legume, fructe, leguminoase, nuci, pește și grăsimi nesaturate și cu mai puțină carne roșie și procesată sunt asociate cu o probabilitate mai mică de declin cognitiv, deteriorare cognitivă ușoară, demență și Alzheimer. Forța dovezilor a fost clasificată drept moderată.
O meta-analiză a 24 de cohorte prospective, cu peste 500.000 de participanți, a găsit de asemenea o asociere între consumul mai mare de carne procesată și tulburările cognitive neurodegenerative. Pentru fiecare 50 de grame suplimentare de carne procesată consumate zilnic, riscul relativ a fost cu aproximativ 12% mai mare.
Rezultatele nu sunt însă complet uniforme între toate studiile, iar cercetătorii continuă să investigheze diferențele dintre carnea procesată, carnea slabă neprocesată și alimentația în ansamblu.
Studiul nu poate demonstra că baconul sau salamul provoacă demență
Aceasta este limita care trebuie păstrată în centrul interpretării.
Cercetarea din Neurology este observațională.
Oamenii nu au fost repartizați aleatoriu să mănânce mezeluri timp de 40 de ani sau să le evite.
În plus, participanții care consumau mai multă carne procesată aveau și alte diferențe de stil de viață: în unele analize fumau mai frecvent, făceau mai puțină mișcare și aveau o calitate generală mai slabă a alimentației. Cercetătorii au ajustat statistic rezultatele pentru acești factori, dar nicio ajustare nu poate elimina complet toate diferențele dintre grupuri.
O altă limită este că participanții erau în principal profesioniști din sănătate și majoritatea erau albi, astfel că autorii spun că rezultatele trebuie confirmate și în populații mai diverse.
Nu o felie de salam decide dacă vei face demență
Demența nu este produsă de un singur aliment.
Vârsta și genetica au o influență importantă, iar sănătatea creierului este legată și de:
- hipertensiune;
- diabet;
- colesterol;
- fumat;
- lipsa activității fizice;
- consumul excesiv de alcool;
- izolarea socială;
- problemele de auz;
- somn;
- sănătatea cardiovasculară.
De aceea, reducerea consumului de mezeluri nu reprezintă o „metodă de prevenire a Alzheimerului” în sine.
Dar este una dintre modificările alimentare care se integrează într-un model mai larg favorabil sănătății cardiovasculare și cognitive.
Ce înseamnă practic dacă mănânci bacon, salam sau cârnați
Studiul nu spune că trebuie să nu mai atingi niciodată un astfel de aliment.
Diferența observată a apărut în funcție de consumul pe termen lung, nu după o masă festivă sau un sandviș ocazional.
Mesajul util este mai degrabă despre frecvență.
Dacă baconul, salamul, crenvurștii sau cârnații apar aproape zilnic în meniu, reducerea lor și înlocuirea unei părți dintre porții cu:
- pește;
- fasole;
- linte;
- năut;
- nuci;
- carne de pasăre;
ar apropia alimentația de tiparul pe care cercetările îl leagă de o sănătate cognitivă mai bună.
Iar studiul pe cei 133.771 de adulți aduce un detaliu greu de ignorat: diferența dintre grupul cu consum mic și cel cu risc mai mare nu începea de la cantități uriașe. Pragul categoriei cu aport ridicat era de numai un sfert de porție pe zi – aproximativ două porții de carne procesată pe săptămână.
