Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Medicul cardiolog Gheorghe Cerin explică legătura dintre bolile vasculare, stilul de viață și riscul de Alzheimer. Află ce factori accelerează boala, cum se poate preveni și care este semnul simplu ce indică sindromul metabolic.
Alzheimerul este una dintre cele mai temute boli ale vârstei a treia, iar incidența ei crește de la an la an.
Dr. Gheorghe Cerin, medic primar cardiolog, cu o carieră construită în centre medicale de prestigiu din Italia și România -unde conduce departamente de cardiologie și medicină internă- și cu o experiență vastă în bolile vasculare, explică într-un interviu pentru Adevărul legătura directă dintre sănătatea inimii și riscul de Alzheimer, o boală neurodegenerativă aflată în creștere la nivel global.
Deși cauza exactă nu este cunoscută nici astăzi, medicul cardiolog dr. Gheorghe Cerin atrage atenția că stilul de viață și bolile vasculare joacă un rol mult mai important decât credem în apariția și evoluția maladiei.
Dr. Gheorghe cerin: Bolile vasculare, un accelerator al degenerării cerebrale
Potrivit medicului, mulți dintre factorii de risc pentru Alzheimer sunt identici cu cei ai bolilor cardiovasculare:
- diabetul,
- obezitatea,
- arteriopatiile,
- fibrilația atrială,
- accidentele vasculare cerebrale.
Aceste afecțiuni afectează circulația cerebrală, favorizând deteriorarea neuronilor și accelerând evoluția bolii.
„În practica de fiecare zi cauza genetică este de luat în calcul la bolnavii tineri (sub 65 de ani), care au forme de boală compatibile sau sugestive pentru diagnosticul de Alzheimer. De aceea, trebuie amintit că în diagnosticul bolii este foarte important istoricul de demenţă senilă în familia celui suspectat de boală. Iar de aici şi un al doilea mesaj cu valoare practică: atenţie la stilul de viaţă – la fumat, la grăsimile crescute în sânge sau excesul de băuturi alcoolice, cele concentrate cu deosebire, mai ales atunci când cineva a avut rude cu boala Alzheimer în familie. Sau pe cineva care era „gargarisit”, cum zicem noi, românii, în ultimii ani ai vieţii.
Sunt, de asemenea, luaţi în calcul ca factori favorizanţi în apariţia bolii traumatismele sau depresia.Nu ştim de fapt cauza bolii, dar se ştie că există unii factori de risc care se asociază cu boala. Mulţi din aceşti factori sunt comuni cu cei ai bolilor cardiovasculare: şi aş începe cu diabetul sau arteriopatiile, obezitatea, fibrilaţia atrială şi/sau accidentele vasculare cerebrale”, a subliniat medicul cardiolog.
Stilul de viață, primul lucru care trebuie schimbat
Dr. Cerin subliniază că prevenția începe cu obiceiurile zilnice. Fumatul, grăsimile crescute în sânge și consumul de alcool în exces sunt factori majori care cresc riscul de Alzheimer, mai ales la persoanele cu antecedente familiale.
Un mesaj-cheie al medicului este simplu și direct:
„Să lăsăm fumatul și să controlăm cât mai bine zahărul din sânge.”
Pentru persoanele cu diabet, menținerea glicemiei în limite cât mai bune este esențială pentru protejarea vaselor cerebrale.
Sindromul metabolic, semnalul de alarmă pe care îl poți verifica acasă
Un element surprinzător este faptul că sindromul metabolic poate fi identificat fără analize complicate. Tot ce trebuie să faci este să îți măsori talia la nivelul ombilicului:
- peste 94 cm la bărbați,
- peste 80 cm la femei.
„„Sindromul metabolic” se poate diagnostica de oricine acasă la el şi că nu este în niciun caz nevoie să mergem la medic pentru asta: este suficient să ne măsurăm talia la nivelul omblicului şi dacă depăşim 94 de centrimetri pentru bărbaţi sau 80 de centrimetri pentru femei, avem deja elementul-cheie pentru diagnosticul de sindrom metabolic. Este, cum se vede foarte, foarte simplu!”, explică specialistul.
Depășirea acestor valori indică acumularea de grăsime viscerală, un tip de grăsime extrem de inflamator, care favorizează bolile cardiovasculare și, implicit, riscul de Alzheimer.
De ce contează grăsimea abdominală
Grăsimea viscerală stimulează inflamația în organism, ceea ce duce la:
- hipertensiune,
- colesterol și trigliceride crescute,
- acid uric ridicat,
- glicemie mare,
- diabet de maturitate.
„Când un bolnav a trecut în general de 5o de ani şi are grăsime acumulată la nivel abdominal cu aceste caracteristici – cei 94 şi cei 80 de centimetri – atunci noi, medicii, ştim că el este, de regulă, în posesia a cinci boli asociate: tensiune arterială peste normal, colesterol mărit, trigliceride peste normal, acid uric mai mare (iar în timp şi gută) şi glicemii mai mari, şi, în timp, diabet de maturitate.”
Toate acestea, în timp, afectează circulația cerebrală și cresc riscul de demență, potrivit dr. Cerin.
„Nu toate aceste boli vin din prima zi, dar în timp, aceste boli asociate sunt totdeauna prezente; cu cât vârsta e mai înaintată şi cu cât grăsimea abdominală este mai evidentă. Asta deoarece se ştie că acumularea de grăsime la nivelul abdomenului (grăsimea viscerală) este un factor care favorizează boli cardiovasculare datorită acţiunii pro inflamatorii a acestui ţesut gras, prin secreţia de citokine inflamatorii.”
Partea bună: prevenția funcționează
Medicul spune că pierderea grăsimii abdominale poate elimina sau ameliora majoritatea acestor boli, uneori chiar fără tratament medicamentos. Schimbarea alimentației și reducerea greutății sunt considerate de specialiști cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea Alzheimerului.
„Dacă schimbăm stilul de viaţă (şi mai ales de hrana) şi pierdem masa grasă de la nivel abdominal, atunci vom constata că pierdem automat şi cele cinci boli asociate, chiar şi fără să mai fie nevoie de tratament medical! Sau, de cele mai multe ori, de un tratament farmacologic minimal! Adică nu mai avem hipertensiune arterială, nici colesterolul mărit sau trigliceridele, glicemia se reduce sau chiar se poate normaliza, şi aproape la fel se întâmplă cu acidul uric.”
Rolul familiei și al medicilor
Pentru pacienții cu Alzheimer, familia joacă un rol crucial în menținerea calității vieții. De asemenea, prevenția trebuie să fie o preocupare comună pentru medicii de familie, cardiologi, internisti, neurologi și psihiatri, mai ales în cazul persoanelor trecute de 60–65 de ani.
„Cei care se ocupă de boala Alzheimer – adică neurologii şi psihiatrii, recomandă şi insistă asupra acestor schimbări de stil de viaţă esenţiale pentru prevenirea bolii. De aceea este nevoie de o abordare largă a problemei, implicând nu doar neurologi şi psihiatri, ci încă din fazele primare, medicii de medicină generală, internişti, cardiologi, şi toţi cei care vin în contact cu bolnavul trecut de 60-65 de ani.”
În final, mesajul dr. Cerin rămâne limpede: schimbările mici, dar consecvente în stilul de viață pot deveni cea mai eficientă formă de protecție pentru inimă, creier și pentru anii de viață pe care îi avem înainte.
