Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Alimentele perisabile nu trebuie lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore. Dacă temperatura mediului depășește 32°C, intervalul sigur scade la numai o oră. Reîncălzirea nu neutralizează întotdeauna toxinele produse de bacterii, iar mirosul sau gustul nu pot confirma că mâncarea este sigură.
O ciorbă rămasă pe aragaz, o tavă cu carne uitată pe masă sau un iaurt transportat ore întregi în portbagaj pot părea în regulă dacă nu și-au schimbat mirosul.
Bacteriile care provoacă toxiinfecții alimentare nu modifică însă întotdeauna gustul, mirosul sau aspectul alimentelor.
Din acest motiv, siguranța se evaluează în primul rând după timpul și temperatura la care a fost păstrată mâncarea.
Regula celor două ore
Alimentele care necesită refrigerare nu trebuie ținute la temperatura camerei mai mult de două ore.
Dacă afară, în mașină sau în încăperea respectivă sunt peste 32°C, timpul se reduce la o oră.
Regula se aplică și atunci când mâncarea este servită:
-
la picnic;
-
pe plajă;
-
pe terasă;
-
la grătar;
-
într-un bufet;
-
într-o mașină fără aer condiționat.
Temperatura din interiorul unei mașini parcate poate depăși rapid temperatura exterioară, astfel încât alimentele se pot încălzi mult mai repede decât pare.
Ce alimente trebuie aruncate
Regula vizează produsele perisabile, printre care:
-
carne și preparate din carne;
-
pește și fructe de mare;
-
ouă și mâncăruri cu ou;
-
lapte, iaurt și smântână;
-
brânzeturi moi;
-
mâncare gătită;
-
supe și ciorbe;
-
tocănițe;
-
orez și paste fierte;
-
cartofi gătiți;
-
pizza cu topping;
-
salate cu carne, ou, ton sau maioneză;
-
fructe și legume deja tăiate;
-
prăjituri cu cremă;
-
sosuri pe bază de lapte sau ou;
-
resturi alimentare.
Conform recomandărilor FoodSafety.gov, carnea, peștele, ouăle, lactatele, supele, tocănițele, orezul și pastele gătite trebuie aruncate dacă au rămas la peste 4°C mai mult de două ore.
De ce pragul scade pe caniculă
Bacteriile se multiplică rapid în intervalul de temperatură situat aproximativ între 4°C și 60°C, numit uneori „zona de pericol”.
Cu cât mâncarea este mai caldă, cu atât anumite bacterii se pot înmulți mai repede.
La temperaturi de peste 32°C:
-
alimentele ajung rapid în zona favorabilă dezvoltării bacteriene;
-
numărul microorganismelor poate crește într-un timp scurt;
-
unele bacterii pot produce toxine;
-
lanțul frigorific se întrerupe mai repede.
De aceea, limita de siguranță este redusă de la două ore la o oră.
Ciorba fierbinte nu trebuie lăsată ore întregi să se răcească
O oală mare se răcește lent, iar centrul preparatului poate rămâne mult timp la temperaturi favorabile bacteriilor.
Mâncarea fierbinte poate fi introdusă în frigider după împărțirea în recipiente mai mici și mai puțin adânci.
Pentru răcire mai rapidă:
-
ciorba sau tocănița se porționează;
-
recipientele nu se suprapun cât timp sunt calde;
-
cantitățile mari se împart;
-
alimentele se introduc la frigider în maximum două ore;
-
nu se lasă peste noapte pe aragaz.
Un frigider funcțional poate gestiona recipiente cu mâncare încă ușor caldă. Riscul mai mare este lăsarea preparatului timp de multe ore la temperatura camerei.
Orezul și pastele au un risc mai puțin cunoscut
Orezul și pastele pot conține spori de Bacillus cereus, o bacterie care poate supraviețui fierberii.
Dacă alimentele gătite sunt lăsate la temperatura camerei, sporii pot germina și bacteriile pot produce toxine.
Unele dintre aceste toxine rezistă la reîncălzire. Astfel, încălzirea puternică a orezului nu garantează că acesta a redevenit sigur.
Orezul și pastele trebuie:
-
răcite rapid;
-
puse la frigider în recipiente puțin adânci;
-
păstrate la rece;
-
reîncălzite o singură dată, până sunt fierbinți în întregime.
Reîncălzirea nu repară întotdeauna problema
Temperatura ridicată poate distruge multe bacterii vii, dar nu și toate toxinele produse anterior.
Acest lucru este relevant mai ales pentru:
-
Staphylococcus aureus;
-
Bacillus cereus;
-
unele forme de Clostridium perfringens.
Mâncarea care a stat prea mult la căldură nu trebuie „salvată” prin fierbere, prăjire sau introducerea în cuptor.
Mirosul nu este un test de siguranță
Mâncarea poate conține bacterii patogene fără să fie:
-
urât mirositoare;
-
acră;
-
lipicioasă;
-
decolorată;
-
modificată la gust.
FoodSafety.gov recomandă să nu fie gustat niciodată un aliment pentru a se verifica dacă este sigur.
O cantitate foarte mică poate fi suficientă pentru expunere, iar absența unui gust neobișnuit nu exclude contaminarea.
Ce alimente rezistă mai bine
Nu toate produsele trebuie aruncate după două ore.
În general, sunt mai stabile:
-
pâinea simplă;
-
biscuiții;
-
fructele întregi;
-
legumele întregi;
-
conservele nedeschise;
-
untul de arahide;
-
gemurile;
-
muștarul;
-
murăturile;
-
brânzeturile tari, în anumite condiții.
După deschidere sau tăiere, regulile se pot schimba.
De exemplu, un pepene întreg poate fi păstrat la temperatura camerei, dar după tăiere trebuie refrigerat.
Cine poate face forme mai grave de toxiinfecție
O atenție deosebită este necesară pentru:
-
copii mici;
-
persoane în vârstă;
-
femei însărcinate;
-
persoane cu imunitate scăzută;
-
pacienți cu boli cronice;
-
persoane cu afecțiuni hepatice sau renale.
La aceste categorii, o infecție alimentară poate provoca mai rapid deshidratare sau complicații.
Când simptomele necesită ajutor medical
Cele mai frecvente manifestări sunt:
-
greață;
-
vărsături;
-
diaree;
-
crampe abdominale;
-
febră;
-
slăbiciune.
Evaluarea medicală este importantă dacă apar:
-
sânge în scaun;
-
febră mare;
-
vărsături care împiedică hidratarea;
-
urină foarte puțină;
-
amețeală sau leșin;
-
somnolență neobișnuită;
-
durere abdominală severă;
-
diaree persistentă;
-
simptome la o femeie însărcinată, un copil mic sau o persoană vulnerabilă.
Regula practică rămâne simplă: două ore la temperatura camerei, dar numai o oră dacă sunt peste 32°C. Când timpul nu poate fi stabilit cu certitudine, mâncarea trebuie aruncată, nu gustată.
