Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Durerea de cap este unul dintre cele mai răspândite simptome, fiind experimentată, cel puțin o dată în viață, de până la 99% dintre oameni. În cele mai multe cazuri, cauza nu este una periculoasă, însă debutul brusc, intensitatea neobișnuită, febra, vărsăturile sau apariția unor deficite neurologice pot indica o urgență.
Dr. Cătălin Zamfir, medic specialist neurologie la Clinica Medikali, explică semnele care nu trebuie ignorate și avertizează asupra unei greșeli frecvente: folosirea excesivă a analgezicelor poate ajunge să întrețină chiar durerea pe care pacientul încearcă să o trateze.
Puțini oameni pot spune că nu au avut niciodată o durere de cap. Uneori apare după o noapte nedormită, o zi stresantă, deshidratare sau lipsa cafelei. Alteori, episoadele se repetă, cresc în intensitate și ajung să afecteze activitatea profesională, somnul și viața de zi cu zi.
Din punct de vedere medical, durerea de cap poartă denumirea de cefalee și reprezintă un simptom, nu un diagnostic în sine.
„Cefaleea este un simptom cunoscut în rândul populației drept durere de cap și este întâlnit foarte frecvent, incidența pe durata vieții atingând un procent între 85 și 99%”, explică dr. Cătălin Zamfir, medic specialist neurologie.
Frecvența mare poate crea însă o falsă impresie de siguranță. Pentru că aproape toată lumea are asemenea episoade, unele persoane ignoră schimbările importante sau amână evaluarea medicală, considerând că durerea va trece de la sine.
Durerea de cap poate fi primară sau provocată de o altă boală
Cefaleea este împărțită în două categorii majore: primară și secundară.
În cefaleea primară, durerea constituie problema principală și nu este provocată de o altă afecțiune identificabilă. În această categorie intră migrena și alte tipuri de dureri recurente.
Cefaleea secundară apare în contextul unei alte probleme medicale. Poate fi asociată unei infecții, unui traumatism, unei afecțiuni vasculare sau unei patologii neurologice care trebuie identificată.
Potrivit neurologului, printre cauzele frecvente ale durerilor de cap se numără:
- stresul și anxietatea;
- tensiunea musculară;
- tulburările metabolice sau de homeostazie;
- infecțiile;
- consumul excesiv de cofeină;
- întreruperea bruscă a consumului obișnuit de cofeină.
Modul în care durerea apare, durata, intensitatea și simptomele asociate îi oferă medicului primele indicii despre categoria în care poate fi încadrată.
Cum recunoști migrena
Migrena nu este o simplă durere de cap mai intensă. Este o tulburare neurologică recurentă, cu un tablou specific, deși manifestările diferă de la un pacient la altul.
„Migrena este o cefalee primară descrisă ca o tulburare recurentă, având ca elemente centrale caracterul, de cele mai multe ori, unilateral, intensitatea crescută și durerea frecvent pulsatilă. Poate dura de la câteva ore până la câteva zile și asociază manifestări vegetative precum greață, vărsături, fonofobie și fotofobie”, precizează dr. Cătălin Zamfir.
Durerea poate fi simțită predominant pe o parte a capului și se poate agrava în timpul activităților obișnuite. Lumina, zgomotele și uneori mirosurile devin greu de tolerat, iar pacientul poate simți nevoia să se retragă într-o cameră întunecată și liniștită.
Printre manifestările care însoțesc frecvent migrena se află:
- greața;
- vărsăturile;
- sensibilitatea crescută la lumină;
- sensibilitatea la zgomote;
- tulburările vizuale;
- modificările de sensibilitate.
Aura poate apărea înaintea durerii
Unii pacienți prezintă migrenă cu aură. Aura constă într-un grup de simptome neurologice care pot preceda sau însoți durerea.
„În cazul pacienților care prezintă și aură, aceasta se manifestă de cele mai multe ori prin simptome de percepție vizuală și tulburări subiective de sensibilitate”, explică medicul neurolog.
Persoana poate observa modificări ale câmpului vizual sau alte fenomene neobișnuite de percepție. Pot apărea și furnicături ori modificări ale sensibilității.
Pentru un pacient care nu a mai experimentat niciodată asemenea simptome, episodul poate fi alarmant. O manifestare neurologică apărută pentru prima dată trebuie evaluată medical, mai ales dacă nu este urmată de tiparul obișnuit al unei migrene deja diagnosticate.
„Cea mai puternică durere de cap din viață” este un semnal de alarmă
Nu intensitatea singură stabilește gravitatea unei cefalee, însă există un tip de debut care necesită atenție imediată: durerea instalată brusc și ajunsă foarte repede la intensitate maximă.
„O durere de cap debutată brusc, cu intensitate maximă, descrisă drept cea mai puternică durere de cap din viață, reprezintă un semn de alarmă, mai ales dacă sunt prezente greața, vărsăturile sau deficitele neurologice”, avertizează dr. Cătălin Zamfir.
Pacientul trebuie să solicite asistență medicală urgentă dacă durerea este însoțită de:
- slăbiciune la nivelul unui braț sau picior;
- asimetrie facială;
- tulburări de vorbire;
- confuzie;
- pierderea sau alterarea stării de conștiență;
- convulsii;
- tulburări neobișnuite de vedere;
- greață și vărsături intense;
- febră și frisoane.
Aceste manifestări nu confirmă automat o anumită boală, dar justifică o evaluare rapidă.
Durerea apărută după un traumatism nu trebuie ignorată
O cefalee care apare după o lovitură la cap trebuie analizată în contextul traumatismului, chiar dacă persoana s-a simțit inițial bine.
„Este necesară evaluarea atunci când durerea apare după un traumatism cranian, în timpul sarcinii sau în perioada postpartum”, spune neurologul.
După un traumatism, pacientul trebuie urmărit în special dacă durerea se agravează sau se asociază cu somnolență, vărsături, confuzie, pierderea echilibrului ori modificări ale stării de conștiență.
Sarcina și perioada de după naștere reprezintă, la rândul lor, contexte în care o durere de cap nouă, severă sau neobișnuită nu ar trebui pusă automat pe seama oboselii ori a schimbărilor hormonale.
Când poate ascunde cefaleea o afecțiune gravă
În urma consultației, neurologul caută elemente care pot indica o cauză secundară.
„Suspiciunea unei cauze secundare apare dacă pacientul prezintă semne și simptome sistemice, precum febra sau scăderea ponderală, manifestări neurologice, precum alterarea stării de conștiență, convulsii sau deficite focale, un debut brusc ori o evoluție progresiv agravată”, explică dr. Cătălin Zamfir.
Schimbarea tiparului durerii contează foarte mult. O cefalee cunoscută de ani de zile, care începe să apară mai des, devine mai intensă sau nu mai răspunde la tratamentul obișnuit, merită reevaluată.
Semnele care trebuie discutate cu medicul includ:
- creșterea progresivă a intensității;
- episoade tot mai frecvente;
- apariția unui tip nou de durere;
- modificarea caracterului durerii;
- asocierea unor simptome neurologice;
- scăderea inexplicabilă în greutate;
- febra persistentă;
- convulsiile;
- schimbarea stării de conștiență.
Consultația începe cu povestea exactă a durerii
Diagnosticul unei cefalee nu pornește automat cu un RMN sau cu un CT. Prima etapă este discuția detaliată cu pacientul, urmată de examenul neurologic.
„Pacientul se prezintă la medic, iar în urma anamnezei și a examenului neurologic pot fi recomandate investigații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului și alegerea conduitei terapeutice corespunzătoare”, spune medicul.
Pentru neurolog, formularea generală „mă doare capul des” nu oferă suficiente informații. Pacientul ar trebui să poată descrie cât mai exact episodul.
Sunt importante:
- momentul în care a început durerea;
- durata fiecărui episod;
- frecvența;
- localizarea;
- intensitatea;
- caracterul durerii;
- factorii declanșatori;
- simptomele asociate;
- medicamentele administrate;
- răspunsul la tratament;
- eventualele reacții adverse.
Durerea poate fi descrisă drept pulsatilă, apăsătoare, constrictivă, înțepătoare sau difuză. Detaliile ajută la diferențierea tipurilor de cefalee și la identificarea situațiilor care necesită investigații suplimentare.
Un jurnal al durerilor de cap poate ajuta la stabilirea diagnosticului
Persoanele care au episoade repetate pot nota într-un jurnal data și ora apariției, durata, intensitatea și circumstanțele în care a început durerea.
Pot fi consemnate:
- mesele;
- somnul;
- stresul;
- consumul de cafea;
- perioada menstruală;
- activitatea fizică;
- timpul petrecut în fața ecranelor;
- medicamentul administrat;
- efectul obținut.
O asemenea evidență îl ajută pe medic să observe un tipar pe care pacientul îl poate rata atunci când încearcă să își amintească mai multe luni de episoade în timpul consultației.
Când este necesar RMN-ul sau CT-ul
Investigațiile imagistice au o valoare importantă, dar nu trebuie efectuate automat pentru orice durere de cap.
„Chiar dacă nu sunt recomandate de rutină, investigațiile imagistice sunt necesare pentru depistarea anumitor patologii care au asociată și cefaleea”, explică dr. Cătălin Zamfir.
Evaluarea prin imagistică poate fi recomandată pentru excluderea unor cauze secundare, precum:
- hemoragia;
- trombozele venoase cerebrale;
- tumorile cerebrale primare;
- metastazele;
- abcesele intracerebrale;
- malformațiile structurale;
- malformațiile arterio-venoase;
- anumite afecțiuni din sfera ORL.
Alegerea dintre RMN și CT depinde de contextul clinic, de urgență și de suspiciunea medicului.
Una dintre greșeli: pacientul cere investigații repetate
Teama că durerea ascunde o tumoră sau o altă boală gravă îi determină pe unii pacienți să solicite în mod repetat investigații imagistice, chiar dacă au fost deja evaluați pentru aceeași problemă.
Dr. Cătălin Zamfir atrage atenția că aceasta este una dintre greșelile întâlnite înainte sau chiar după consultația de specialitate.
La polul opus sunt pacienții care ignoră complet simptomele, deși durerea devine progresiv mai frecventă sau mai intensă.
„Unii presupun că au o problemă mult mai gravă, iar alții aleg varianta opusă și ignoră simptomatologia, care se poate agrava progresiv”, spune neurologul.
Investigațiile trebuie recomandate în funcție de tabloul clinic, nu numai pentru liniștirea temporară a pacientului.
Analgezicele luate prea des pot provoca o altă durere de cap
O greșeală frecventă este folosirea repetată sau în doze prea mari a medicamentelor împotriva durerii.
„Ca orice tratament medicamentos, și analgezicele pot produce reacții adverse. Pe lângă complicațiile sistemice, utilizarea frecventă a tratamentului antialgic poate induce o cefalee de abuz medicamentos”, avertizează dr. Cătălin Zamfir.
Se poate crea astfel un cerc vicios:
- apare durerea;
- pacientul ia un analgezic;
- episoadele revin;
- medicamentele sunt folosite tot mai frecvent;
- durerea ajunge să fie întreținută de consumul repetat.
Pacientul poate ajunge să creadă că boala se agravează și să mărească dozele, când problema este tocmai folosirea excesivă a tratamentului pentru faza acută.
De aceea, medicul trebuie să știe ce produse sunt administrate, în ce doză și de câte ori pe săptămână sau pe lună.
Alte greșeli care pot agrava problema
Pe lângă supradozaj, medicul întâlnește și pacienți care:
- folosesc medicamente nepotrivite;
- nu respectă tratamentul recomandat;
- renunță prea repede la terapia preventivă;
- nu reduc expunerea la factorii declanșatori;
- nu își schimbă stilul de viață;
- repetă investigații fără indicație;
- amână consultația deși simptomele se modifică.
Tratamentul cefaleei trebuie individualizat în funcție de tipul durerii, frecvență, intensitate și bolile asociate.
„Pe lângă tratamentul medicamentos pentru faza acută și cel de prevenție, este necesară adoptarea unor modificări ale stilului de viață pentru a reduce apariția sau exacerbarea cefaleei”, precizează neurologul.
Tratamentul nu se limitează la pastila luată în timpul crizei
În funcție de diagnostic, schema poate include un tratament pentru oprirea episodului și un tratament preventiv, destinat reducerii frecvenței ori intensității crizelor.
Măsurile privind stilul de viață urmăresc evitarea factorilor care declanșează sau agravează simptomele. Pentru fiecare pacient, aceștia pot fi diferiți.
Pot conta:
- programul de somn;
- stresul;
- mesele neregulate;
- consumul de cofeină;
- deshidratarea;
- lipsa mișcării;
- expunerea la lumină sau zgomot;
- utilizarea excesivă a analgezicelor.
Tratamentul potrivit nu se stabilește numai după intensitatea durerii. Două persoane care descriu o cefalee severă pot avea nevoie de abordări diferite.
Noile terapii folosite pentru prevenirea migrenei
Tratamentul migrenei s-a schimbat în ultimii ani prin apariția terapiilor care acționează asupra CGRP, o moleculă implicată în mecanismele migrenei.
„Noutățile terapeutice constau în utilizarea tratamentelor anti-CGRP, molecule noi folosite ca primă linie în prevenția migrenei. Nu mai este necesar eșecul terapeutic al diferitelor clase de medicamente antimigrenoase pentru inițierea acestor tratamente”, explică dr. Cătălin Zamfir.
Sunt disponibile atât variante orale, cât și tratamente injectabile, cu administrare lunară sau trimestrială.
Alegerea depinde de tipul migrenei, frecvența crizelor, tratamentele anterioare și profilul medical al pacientului.
„O vizită la medic nu trebuie amânată”
O durere de cap ocazională, apărută într-un context clar și care dispare, nu indică automat o problemă neurologică gravă. Evaluarea devine însă importantă atunci când episoadele se repetă, își schimbă caracterul sau sunt însoțite de manifestări neobișnuite.
„Este importantă o evaluare medicală, deoarece acest simptom poate ascunde și o patologie gravă. O vizită la medic nu trebuie amânată”, este mesajul transmis de dr. Cătălin Zamfir persoanelor care se confruntă frecvent cu dureri de cap.
Consultul nu este necesar doar pentru excluderea unei boli severe. Stabilirea tipului de cefalee poate preveni folosirea greșită a medicamentelor și poate permite inițierea unui tratament care reduce numărul crizelor și impactul lor asupra vieții cotidiene.
