Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Statinele schimbă riscul cardiovascular la persoanele cu obezitate. Studiul care arată rezultate comparabile cu ale persoanelor cu greutate normală
Persoanele de peste 40 de ani care trăiesc cu obezitate au ajuns, în unele țări cu venituri mari, să aibă valori ale colesterolului „rău” și ale tensiunii arteriale apropiate de cele ale persoanelor cu greutate normală. În anumite cazuri, valorile au devenit chiar mai bune. Explicația principală nu este dispariția riscurilor asociate obezității, ci folosirea mai frecventă a medicamentelor pentru scăderea colesterolului și tensiunii.
Un studiu publicat în The Lancet arată că diferențele dintre adulții cu obezitate și cei cu indice de masă corporală normal s-au redus sau au dispărut în privința colesterolului non-HDL și a tensiunii arteriale sistolice, mai ales după vârsta de 40 de ani.
Cercetătorii spun că această schimbare este legată în mare parte de tratamentele moderne: statine pentru colesterol și medicamente antihipertensive pentru tensiune. Persoanele cu obezitate primesc mai des astfel de tratamente, pentru că sunt considerate la risc cardiovascular mai mare.
Ce a arătat studiul
Cercetarea a analizat date de la aproape un milion de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani, din Anglia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, Finlanda și Statele Unite. Au fost incluse informații din 110 anchete de sănătate realizate între 1990 și 2024.
Autorii au urmărit indicele de masă corporală, tensiunea arterială, nivelurile colesterolului și folosirea medicamentelor pentru colesterol și tensiune.
Rezultatul important: în ultimele decenii, valorile colesterolului non-HDL și ale tensiunii arteriale au scăzut, mai ales la adulții de peste 40 de ani. Scăderile au fost mai mari la persoanele cu obezitate, astfel că diferența față de persoanele cu greutate normală s-a redus mult.
În Anglia, Statele Unite, Thailanda, Coreea de Sud și Japonia, adulții mai în vârstă cu obezitate au ajuns, în multe cazuri, să fie aproape imposibil de diferențiat de cei cu greutate normală în privința acestor doi indicatori. În unele situații, au avut valori mai bune.
Ce este colesterolul non-HDL
Colesterolul non-HDL include toate particulele de colesterol considerate aterogene, adică acele forme care pot contribui la depuneri pe vasele de sânge. Este un indicator folosit tot mai des pentru evaluarea riscului cardiovascular, pentru că include LDL, dar și alte particule implicate în formarea plăcilor de aterom.
Pe scurt, colesterolul non-HDL oferă o imagine mai amplă decât LDL singur. Dacă acest indicator scade, riscul pentru inimă și vase poate fi mai bine controlat.
Statinele sunt printre cele mai folosite medicamente pentru scăderea colesterolului. NHS explică faptul că statinele reduc producția de colesterol în ficat și sunt folosite pentru a reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral la persoanele cu risc crescut.
De ce persoanele cu obezitate au ajuns la valori similare
Explicația principală este tratamentul. Persoanele cu obezitate sunt investigate și tratate mai des pentru factori de risc cardiovascular: hipertensiune, colesterol crescut, diabet sau risc de boală coronariană.
Asta înseamnă că primesc mai frecvent statine, antihipertensive sau combinații de tratamente. În timp, aceste medicamente pot reduce diferențele care existau anterior între persoanele cu obezitate și cele cu greutate normală.
Prof. Majid Ezzati, de la School of Public Health, Imperial College London, a explicat că, în țările cu venituri mari, tratamentele pentru scăderea tensiunii și colesterolului au ajutat adulții de vârstă mijlocie și vârstnicii cu obezitate să ajungă la niveluri de risc cardiovascular mai apropiate de cele ale persoanelor cu IMC normal.
Aceasta este o veste bună, dar trebuie interpretată corect: medicamentele controlează unii factori de risc, nu elimină toate efectele obezității asupra organismului.
Ce rol au statinele
Statinele scad colesterolul LDL și colesterolul non-HDL, reducând riscul de depuneri pe artere. Pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut, ele pot reduce probabilitatea de infarct, accident vascular cerebral și alte complicații ale bolii aterosclerotice.
În studiul citat, statinele par să fi avut un rol important în reducerea diferențelor dintre persoanele cu obezitate și cele cu greutate normală, mai ales la adulții trecuți de 40 de ani.
Acest lucru arată cât de mult poate schimba riscul cardiovascular tratamentul luat corect. Obezitatea crește riscul de hipertensiune și colesterol crescut, dar tratamentele moderne pot controla acești indicatori la mulți pacienți.
Nu înseamnă însă că statinele trebuie luate preventiv de oricine. Ele se prescriu în funcție de riscul cardiovascular global, vârstă, valori ale colesterolului, tensiune, diabet, fumat, istoric familial și alte boli.
Ce se întâmplă cu tensiunea arterială
Pe lângă colesterol, studiul a analizat și tensiunea arterială sistolică, adică prima valoare din măsurarea tensiunii. Aceasta arată presiunea exercitată asupra arterelor când inima pompează sângele.
Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boală renală. La persoanele cu obezitate, tensiunea crescută apare mai frecvent, din cauza schimbărilor metabolice, inflamației, retenției de sodiu, rezistenței la insulină și solicitării mai mari asupra sistemului cardiovascular.
Medicamentele antihipertensive au contribuit, cel mai probabil, la reducerea diferențelor dintre grupuri. Asta arată efectul uriaș al tratamentului corect, dar și faptul că multe persoane cu obezitate ajung să aibă nevoie de medicamente tocmai pentru că obezitatea le-a crescut riscul.
Veste bună pentru adulții peste 40 de ani
Pentru adulții cu obezitate de peste 40 de ani, studiul poate fi citit ca o veste încurajatoare. Tratamentul modern funcționează și poate aduce valorile colesterolului și tensiunii într-o zonă comparabilă cu cea a persoanelor cu greutate normală.
Prof. Bryan Williams, director științific și medical al British Heart Foundation, a descris rezultatele ca pe o poveste de succes pentru sănătatea publică, pentru că arată eficiența tratamentelor moderne pentru colesterol și tensiune.
Dar același expert a atras atenția că medicamentele sunt necesare tocmai din cauza efectelor obezității asupra riscului cardiovascular. Cu alte cuvinte, progresul este real, dar nu transformă obezitatea într-o stare lipsită de riscuri.
Tinerii sub 40 de ani rămân mai expuși
Un detaliu important al studiului este diferența de vârstă. La adulții sub 40 de ani, persoanele cu obezitate au continuat să aibă valori mai mari ale colesterolului nesănătos și ale tensiunii arteriale decât persoanele cu greutate normală.
Explicația probabilă este că tinerii primesc mai rar tratament medicamentos pentru colesterol sau tensiune. Mulți nu sunt testați suficient de devreme, iar riscul lor poate fi subestimat pentru că sunt considerați „prea tineri” pentru probleme cardiovasculare serioase.
Yse d’Ailhaud de Brisis, unul dintre autorii studiului, a subliniat că rezultatele indică riscuri cardiovasculare mai mari la adulții sub 40 de ani cu obezitate și că ar trebui luate în calcul intervenții timpurii: stil de viață, screening și, când este cazul, tratament.
Nu înseamnă că obezitatea nu mai contează
Aceasta este cea mai importantă nuanță. Studiul nu spune că obezitatea nu mai este periculoasă. Spune că unii markeri cardiovasculari, în special colesterolul non-HDL și tensiunea sistolică, pot fi controlați foarte bine prin tratament, mai ales după 40 de ani.
Obezitatea rămâne asociată cu un risc mai mare de diabet de tip 2, boală renală, ficat gras, apnee în somn, artroză, infertilitate, unele forme de cancer și complicații metabolice. British Heart Foundation explică faptul că excesul de greutate poate crește riscul de boli cardiovasculare prin mai multe mecanisme, inclusiv tensiune crescută, colesterol modificat și diabet.
Prof. Edward Gregg, coautor al studiului, a avertizat că rezultatele nu trebuie interpretate ca dovadă că obezitatea nu mai crește riscul altor probleme de sănătate.
De ce contează în epoca medicamentelor pentru slăbit
Rezultatele apar într-un moment în care medicamentele pentru scădere ponderală, precum agoniștii GLP-1, sunt folosite tot mai mult. Cercetătorii spun că este important să avem o imagine corectă a stării cardiovasculare a persoanelor care ar putea primi astfel de tratamente.
Dacă o parte dintre adulții cu obezitate au deja colesterolul și tensiunea bine controlate cu statine și antihipertensive, beneficiile medicamentelor pentru slăbit trebuie evaluate într-un context mai larg: greutate, diabet, funcție renală, ficat gras, apnee, calitatea vieții și risc pe termen lung.
Scăderea în greutate poate aduce beneficii care trec dincolo de tensiune și colesterol, dar nu trebuie ignorat faptul că medicina cardiovasculară a redus deja mult o parte din riscuri.
Ce înseamnă pentru pacienți
Pentru pacienții cu obezitate, mesajul nu este „nu mai contează greutatea”, ci „verifică și tratează factorii de risc”. Colesterolul, tensiunea, glicemia, funcția renală și ficatul trebuie monitorizate regulat.
Dacă medicul prescrie statine sau antihipertensive, tratamentul trebuie luat conform indicațiilor. O valoare bună a colesterolului sau tensiunii poate fi bună tocmai pentru că tratamentul funcționează. Oprirea medicamentului fără recomandare poate readuce riscul la niveluri mai mari.
În același timp, alimentația, mișcarea, somnul, reducerea alcoolului, renunțarea la fumat și scăderea în greutate, când este indicată, rămân importante. Medicamentele pot controla cifrele, dar nu înlocuiesc complet prevenția.
Ce ar trebui verificat la medic
Persoanele cu obezitate, mai ales după 40 de ani, ar trebui să își verifice periodic:
- tensiunea arterială;
- colesterolul total, LDL, HDL, trigliceridele și, când este disponibil, colesterolul non-HDL;
- glicemia și HbA1c;
- funcția renală;
- enzimele hepatice;
- circumferința abdominală;
- riscul cardiovascular global;
- semnele de apnee în somn;
- istoricul familial de infarct, AVC sau diabet.
Pentru adulții sub 40 de ani cu obezitate, studiul sugerează că screeningul nu ar trebui amânat doar pentru că vârsta este mică. Riscul se poate construi în tăcere, înainte ca simptomele să apară.
Concluzie
Studiul publicat în The Lancet arată că, în țările cu venituri mari, adulții de peste 40 de ani cu obezitate au ajuns să aibă valori ale colesterolului non-HDL și tensiunii arteriale sistolice apropiate de cele ale persoanelor cu greutate normală. În unele cazuri, valorile au fost chiar mai bune.
Explicația principală este folosirea mai frecventă a statinelor și a medicamentelor pentru tensiune. Este o veste bună și o dovadă că prevenția cardiovasculară prin tratament funcționează.
Dar concluzia nu trebuie dusă prea departe. Obezitatea continuă să crească riscul de diabet, boală renală, ficat gras, apnee în somn, unele cancere și alte probleme. Pentru persoanele sub 40 de ani, diferențele de colesterol și tensiune rămân mai mari, ceea ce arată nevoia de screening și intervenții timpurii.
Medicamentele pot reduce riscul cardiovascular, dar nu șterg toate efectele obezității. Cel mai bun rezultat vine din combinația dintre monitorizare, tratament corect, stil de viață și, atunci când este potrivit, scădere în greutate.
