Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât media globală. Cercetătorii explică paradoxul aerului mai curat. Studiul a fost publicat în revista Geophysical Research Letters.
Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede
Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât media globală, iar explicația oferită de climatologi pare, la prima vedere, paradoxală: aerul mai curat. Un nou studiu arată că reducerea poluării industriale din ultimele decenii a eliminat treptat un „scut” format din aerosoli atmosferici, particule care reflectau o parte din radiația solară și diminuau temporar efectele încălzirii globale. Odată cu dispariția acestui efect de răcire, continentul european resimte mai intens impactul gazelor cu efect de seră, iar valurile de căldură extremă devin tot mai frecvente și mai severe.
Temperatura medie a verilor din Europa de Vest
Oamenii de știință încearcă să explice de ce temperaturile din Europa Occidentală au crescut mult mai rapid decât estimau modelele climatice. Potrivit cercetătorilor, temperatura medie a verilor din Europa de Vest a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius din 1980, în timp ce media globală a crescut cu numai 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă. Această diferență i-a surprins pe climatologi.
Timp de zeci de ani, centralele pe cărbune, industria și alte surse de poluare au emis în atmosferă cantități importante de aerosoli de sulfat. Aceste particule reflectă o parte din radiația solară înapoi în spațiu și au avut, fără să își propună acest lucru, un efect de răcire asupra climei.
Practic, aerosolii au acționat ca o perdea fină care a redus cantitatea de energie solară ajunsă la suprafața Pământului, scrie sciencex.com
Odată cu introducerea unor norme de mediu mai stricte și reducerea emisiilor industriale, concentrația acestor particule a scăzut semnificativ. Consecința? O parte din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră, care până acum era „ascunsă”, a devenit vizibilă.
Autorii studiului arată că reducerea poluării cu aerosoli a contribuit la intensificarea încălzirii estivale din Europa, peste efectul produs exclusiv de creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră.
Cum rămâne căldura blocată deasupra Europei
Cercetătorii au identificat și mecanismul atmosferic care amplifică acest fenomen. Este vorba despre undele Rossby, oscilații naturale ale curentului jet – fluxul puternic de aer care circulă la mare altitudine în emisfera nordică.
Astfel, aceste unde devin aproape staționare și blochează circulația normală a maselor de aer.
Avertismentul medicilor
Rezultatul este apariția unor adevărate „cupole de căldură”, care împiedică pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi extrem de ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
Potrivit studiului, reducerea aerosolilor a favorizat tocmai formarea acestor configurații atmosferice persistente, ceea ce explică frecvența și intensitatea valurilor de căldură din ultimii ani.
De ce modelele climatice au subestimat încălzirea
Una dintre concluziile importante ale studiului este că multe dintre modelele climatice utilizate până acum au estimat corect influența gazelor cu efect de seră, dar au subestimat rolul schimbărilor din circulația atmosferică.
Comparând simulările climatice cu observațiile din lumea reală, cercetătorii au descoperit că modelele explicau doar aproximativ jumătate din încălzirea suplimentară înregistrată în Europa. Explicația este că acestea atribuiau un rol prea redus undelor Rossby, formațiuni atmosferice care influențează distribuția maselor de aer și favorizează perioadele prelungite de căldură.
După recalibrarea modelelor pentru a reflecta mai fidel comportamentul acestor unde atmosferice, temperaturile simulate au corespuns mult mai bine cu cele observate. Descoperirea ar putea îmbunătăți prognozele climatice regionale și estimările privind frecvența și intensitatea viitoarelor valuri de căldură.
Un paradox al politicilor de mediu
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu pun sub semnul întrebării beneficiile reducerii poluării atmosferice. Dimpotrivă, scăderea concentrației de aerosoli a îmbunătățit calitatea aerului și a contribuit la reducerea numărului de boli respiratorii și cardiovasculare asociate poluării.
Totuși, această evoluție a avut un efect secundar neașteptat. Dispariția aerosolilor a eliminat și efectul lor temporar de răcire, care masca o parte din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră.
Cu alte cuvinte, Europa respiră astăzi un aer mai curat, dar resimte mai intens consecințele încălzirii globale.
Ce înseamnă pentru viitor
Cercetătorii estimează că influența reducerii aerosolilor va scădea treptat, deoarece concentrațiile acestor particule au ajuns deja la niveluri mult mai mici decât în trecut. În schimb, principalul factor care va alimenta încălzirea globală va rămâne acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.
Din acest motiv, autorii studiului consideră că strategiile de adaptare trebuie să ia în calcul atât menținerea măsurilor de reducere a poluării, cât și riscul unor valuri de căldură tot mai frecvente și mai intense.
Concluzia cercetării este clară. Aerul mai curat nu provoacă schimbările climatice. El face mai vizibilă încălzirea produsă de emisiile de gaze cu efect de seră. Odată cu dispariția particulelor care reflectau o parte din radiația solară, Europa resimte mai puternic efectele acestui proces, iar verile cu temperaturi extreme riscă să devină din ce în ce mai obișnuite.
