Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Societatea civilă reacționează după ce proiectul privind transparentizarea banilor ONG-urilor a trecut de Senat. De ce organizațiile neguvernamentale spun că măsura nu este despre transparență, ci despre intimidare și control.
În ultimii ani, organizațiile neguvernamentale au devenit un sprijin esențial pentru mii de români care nu găsesc ajutor suficient în sistemul public. De la bolnavi de cancer și copii vulnerabili până la victime ale violenței domestice, societatea civilă a intervenit acolo unde statul a lipsit.
Tocmai de aceea, reacția Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) la noua lege adoptată în Senat ridică o întrebare importantă: de ce sunt ONG-urile transformate într-o țintă politică?
FABC: ONG-urile nu fac politică, ci completează lipsurile statului
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer transmite clar că rolul organizațiilor civice nu este acela de a face politică. Misiunea lor este să ajute oameni, să creeze solidaritate și să ofere sprijin comunităților vulnerabile.
„Societatea civilă nu este dușmanul României! Noi, la Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer nu facem politică. Nu acesta este rolul nostru. Rolul nostru este să ajutăm oameni, să acoperim goluri pe care statul nu reușește să le acopere, să construim solidaritate și să susținem comunități vulnerabile”, transmite FABC, într-un comunicat.
În România, numeroase servicii sociale și medicale există aproape exclusiv datorită ONG-urilor și donațiilor private. Caravane medicale în sate fără acces la investigații, centre pentru femei abuzate, programe educaționale pentru copii săraci sau sprijin pentru bolnavii de cancer sunt doar câteva exemple concrete.
În multe situații, organizațiile neguvernamentale au făcut ceea ce statul nu a reușit să facă în ultimele decenii.
Legea privind ONG-urile, acuzată că promovează intimidarea
Criticile vizează legea adoptată recent în Senat cu voturile AUR, PSD și ale altor reprezentanți ai curentului suveranist. Potrivit societății civile, proiectul nu urmărește transparența reală, deoarece statul are deja acces la informațiile financiare relevante prin ANAF, sistemul bancar și mecanismele contabile existente.
Organizațiile atrag atenția asupra unei contradicții majore: politicienii care refuză transparentizarea cheltuielilor partidelor și a contractelor din bani publici solicită acum publicarea identității donatorilor care susțin ONG-urile.
„Aceiași politicieni care refuză de ani de zile transparentizarea cheltuielilor din bani publici ale partidelor, a contractelor cu presa, a rețelelor de influență și a propriilor privilegii cer acum, în numele unei așa-zise transparențe, ca organizațiile neguvernamentale să publice identitatea oamenilor care aleg să doneze pentru binele comun.
Aceasta nu este transparență, este intimidare.
Ne este imposibil să ignorăm modul în care această lege a fost împinsă înainte: într-o viteză extraordinară, fără o dezbatere publică reală, în ciuda avizelor negative primite și în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea societății civile.”
Pentru reprezentanții societății civile, această măsură nu înseamnă transparență, ci intimidare. Publicarea identității donatorilor poate descuraja implicarea civică și poate crea teamă în rândul celor care aleg să sprijine cauze sociale.
Mai mult, modul în care proiectul a fost promovat ridică semne de întrebare. Legea a fost împinsă rapid înainte, fără o dezbatere publică amplă și în ciuda avizelor negative venite din partea instituțiilor relevante și a sute de organizații neguvernamentale.
Exemplele din Europa care îngrijorează societatea civilă
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer amintește că astfel de modele legislative au mai fost implementate în state cu tendințe iliberale și autoritare.
Sunt invocate exemple precum Ungaria lui Viktor Orban, Slovacia lui Robert Fico sau Rusia lui Vladimir Putin, unde legislațiile similare privind „agenții străini” au fost folosite pentru a crea presiune asupra societății civile.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis deja că o lege similară adoptată în Ungaria încalcă legislația europeană și drepturile fundamentale. Potrivit organizațiilor civice, efectele unor asemenea măsuri sunt clare: intimidarea donatorilor, scăderea implicării sociale și transformarea ONG-urilor într-un „dușman intern”.
În spatele ONG-urilor sunt oameni reali și povești reale
Reprezentanții Federației spun că, în spatele expresiei „ONG”, nu există conspirații sau interese ascunse, ci oameni care încearcă să ajute.
Sunt părinți care au reușit să își trimită copiii grav bolnavi la tratament în străinătate cu ajutorul donațiilor. Sunt femei din comunități sărace care și-au depistat cancerul prin caravane medicale finanțate privat. Sunt victime ale abuzurilor care au găsit sprijin în centre create de societatea civilă.
Tot prin intermediul ONG-urilor, peste o mie de bolnavi de cancer au obținut acces la tratamente după procese câștigate împotriva statului român.
Aceste exemple arată impactul direct pe care organizațiile neguvernamentale îl au asupra vieții oamenilor.
O societate fără implicare civică este mai vulnerabilă
Mesajul Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer este unul ferm: o societate în care oamenii se tem să doneze, să ajute și să se asocieze devine mai slabă și mai ușor de controlat.
„Organizațiile atrag atenția asupra unei contradicții majore: politicienii care refuză transparentizarea cheltuielilor partidelor și a contractelor din bani publici solicită acum publicarea identității donatorilor care susțin ONG-urile.”
Societatea civilă susține că democrația funcționează sănătos atunci când oamenii pot sprijini liber cauze sociale, fără teamă de stigmatizare sau intimidare.
În final, organizațiile îi îndeamnă pe toți cei care cred în valorile europene, solidaritate și libertate civică să susțină public acest mesaj și să nu rămână indiferenți în fața atacurilor la adresa societății civile.
