Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Familiile care îngrijesc o persoană cu handicap grav cu drept de însoțitor au la dispoziție în 2026 două opțiuni alternative reglementate de Legea 448/2006: indemnizația de însoțitor primită direct de persoana cu handicap (2.025 lei lunar până la 30 iunie, 2.163 lei după 1 iulie) sau angajarea unui asistent personal cu contract de muncă prin primărie (2.574 lei net plus indemnizația de hrană de 208 lei net, ajungând la 2.782 lei lunar total, sumă care urcă la 2.907 lei după 1 iulie).
Pentru familiile în care un copil de 50-60 de ani îngrijește un părinte cu Alzheimer sau o mamă rămâne acasă cu un copil cu sindrom Down, varianta asistent personal aduce avantaje semnificative: vechime în muncă recunoscută, contribuții la pensia proprie, spor de vechime de până la 25% la gradația maximă, voucher de vacanță anual de 800 de lei, concediu de odihnă plătit, concediu medical, transport urban gratuit.
Opțiunea se exprimă printr-o cerere scrisă către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), iar schimbarea între cele două variante poate fi făcută oricând, fără penalizări. Pentru cei aproximativ 240.000 de adulți cu handicap grav din România, această decizie are impact financiar major pe termen lung.
Baza legală: articolele 35-43 din Legea 448/2006
Conform articolelor 35 și 42 din Legea 448/2006, persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent personal. Articolul 42 alineatul (4) prevede că părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Aceste două variante sunt alternative, nu cumulative – nu pot fi primite simultan.
Opțiunea se exprimă printr-o cerere adresată în scris Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. Cererea devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al DGASPC.
Direcția comunică angajatorului (primăriei), în termen de 5 zile, acordul pentru opțiunea exprimată. Pentru cei cu handicap vizual grav, există o excepție: aceștia nu pot opta între asistent personal și indemnizație, ci primesc automat indemnizația de însoțitor. Excepția este motivată de specificul îngrijirii persoanelor cu deficiențe vizuale severe, care necesită o abordare diferită.
Calculul exact al salariului de asistent personal în 2026
Conform analizei publicate de Doctorul Zilei, salariul asistentului personal se stabilește pornind de la salariul minim brut pe economie. La 1 ianuarie 2026, acesta este 4.050 lei brut, iar de la 1 iulie urcă la 4.325 de lei, conform Hotărârii de Guvern 146/2026. Net, asistentul personal încasează în prezent 2.574 de lei pe lună, sumă care urcă la 2.699 de lei de la 1 iulie. La salariu se adaugă indemnizația de hrană, cu o valoare brută de 347 de lei lunar, din care, după impozitare, rămân 208 lei net.
Total în mână pentru asistentul personal: 2.782 lei lunar în prima jumătate a anului 2026 și 2.907 lei începând cu 1 iulie 2026. La aceste sume se adaugă voucherul de vacanță, acordat sub forma unui card electronic cu valoare anuală de 800 de lei. Pe an, încasările cumulate ajung la aproximativ 34.184 de lei (incluzând voucherul). Pentru cei aproximativ 80.000 de asistenți personali angajați de primării în România, aceasta este o sursă de venit lunară stabilă, cu toate drepturile salariale standard ale unui angajat din sectorul public.
Drepturile complete ale asistentului personal angajat de primărie
Conform articolului 37 din Legea 448/2006, pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi: salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar (altele decât cele cu paturi), precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate în condițiile legii.
Programul de lucru nu poate depăși 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Asistentul personal are dreptul la concediu anual de odihnă, conform dispozițiilor legale aplicabile personalului încadrat în instituții publice (de obicei 21-25 zile lucrătoare anual). Beneficiază de transport urban gratuit (articolul 23 din lege) și transport interurban (articolul 24 din lege). Pe durata concediului de odihnă al asistentului personal, angajatorul (primăria) are obligația de a asigura un înlocuitor.
Dacă nu se poate asigura un înlocuitor, persoanei cu handicap grav i se acordă o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal sau găzduirea într-un centru de tip respiro.
Avantajele variantei asistent personal: vechime în muncă și pensie
Cel mai mare avantaj al variantei asistent personal este recunoașterea integrală a vechimii în muncă și acumularea de contribuții la pensia proprie. Pentru un copil de 50 de ani care îngrijește un părinte cu Alzheimer, fiecare an de muncă ca asistent personal contează la calculul pensiei viitoare. Punctajul anual la salariul minim brut este aproximativ 4.050 / 8.620 = 0,470 puncte (în prima jumătate a anului 2026) sau 4.325 / 8.620 = 0,502 puncte (din iulie 2026). Pentru 10 ani lucrați ca asistent personal, punctajul cumulat este aproximativ 4,7-5 puncte, ceea ce reprezintă aproximativ 380-405 lei adăugați la pensia lunară (la VPR 81 lei pentru 2026).
Pe parcursul mai multor ani, diferența crește din cauza gradațiilor de vechime. Asistentul personal beneficiază de spor de vechime conform Legii-cadru 153/2017, cu majorări procentuale la fiecare interval de ani împliniți. La gradația 0 (sub 3 ani vechime): salariul de bază fără spor.
La gradația 1 (3-5 ani): +7,5%. La gradația 2 (5-10 ani): +15%. La gradația 3 (10-15 ani): +20%. La gradația 4 (15-20 ani): +22,5%. La gradația maximă (peste 20 de ani): +25%. Pentru un asistent personal cu vechime de 25 de ani, salariul de bază crește cu 25% față de salariul de început. Indemnizația de însoțitor, în schimb, rămâne fixă la nivelul salariului net al gradației 0, indiferent de vechimea persoanei cu handicap în primirea acestei prestații.
Cazul concret 1: copil care îngrijește un părinte cu Alzheimer
Pentru o familie tipică, varianta asistent personal aduce avantaje clare. Imaginăm o femeie de 55 de ani care îngrijește acasă pe mama sa de 82 de ani, diagnosticată cu Alzheimer și încadrată în grad de handicap grav cu drept de însoțitor. Femeia nu are alt loc de muncă și are timp integral pentru îngrijire. Dacă optează pentru indemnizația de însoțitor, mama primește 2.025 lei lunar (2.163 lei după 1 iulie), neimpozabili. Cumulul anual: aproximativ 24.300-25.956 lei.
Dacă în loc de aceasta femeia se angajează ca asistent personal al mamei prin primărie, încasează 2.782 lei lunar (2.907 lei după 1 iulie), plus voucher vacanță 800 lei anual. Cumulul anual: aproximativ 34.184 lei (incluzând voucherul) – cu 8.228-9.884 lei mai mult decât varianta indemnizație. Pe parcursul a 10 ani, diferența cumulată ajunge la aproximativ 90.000 lei, plus pensie viitoare cu aproximativ 405 lei lunar mai mare.
La aceste avantaje se adaugă: vechime în muncă pentru ea, asigurare medicală obligatorie, drepturi la concediu medical pentru ea, posibilitatea de a beneficia de șomaj la încetarea contractului. Pentru femeie, varianta asistent personal este net superioară financiar și pe termen lung.
Cazul concret 2: mamă care îngrijește copil cu sindrom Down
Pentru un al doilea scenariu, conform analizei publicate de Doctorul Zilei, imaginăm o femeie de 52 de ani care îngrijește acasă fiul cu sindrom Down, în vârstă de 24 de ani, încadrat în grad de handicap grav cu drept de însoțitor. Femeia nu lucrează în afara casei. Dacă se angajează ca asistent personal al fiului prin primărie, primește 2.782 lei lunar plus voucherul de vacanță. Pe an, încasează aproximativ 34.184 de lei (incluzând voucherul). Cu această sumă, femeia primește toate drepturile angajatului public.
Dacă, în schimb, familia optează pentru indemnizația de însoțitor, suma încasată este de 2.025 lei lunar (în prima jumătate a anului), respectiv 2.163 lei de la 1 iulie. Suma este primită direct de persoana cu handicap (fiul cu sindrom Down) sau de reprezentantul ei legal (mama). Cumulul anual: 25.128 lei (aproximativ). Diferența anuală în favoarea variantei asistent personal: aproximativ 9.056 lei. Pe parcursul a 20 de ani de îngrijire continuă, varianta asistent personal aduce aproximativ 180.000 lei suplimentari, plus o pensie proprie pentru mamă, plus drepturile sociale standard.
Cazul concret 3: când varianta indemnizație este mai bună
Există situații în care varianta indemnizație de însoțitor este mai potrivită. Scenariul tipic: o familie cu unul dintre părinți care lucrează full-time cu un salariu de 5.500-8.000 lei net și celălalt părinte angajat în privat. Pentru această familie, varianta asistent personal nu este viabilă pentru părintele care lucrează, întrucât ar trebui să renunțe la jobul actual mult mai bine plătit. Familia optează pentru indemnizația de însoțitor de 2.025 lei (2.163 lei după 1 iulie), încasată direct de persoana cu handicap sau de părinte în calitate de reprezentant legal.
Cu acești bani, familia poate plăti, parțial, o îngrijitoare contractată privat (de obicei o femeie din vecinătate care vine câteva ore pe zi pentru un salariu informal) sau poate acoperi alte cheltuieli specifice îngrijirii la domiciliu: medicamente, kinetoterapie, terapie ocupațională, transport, dispozitive medicale. Avantajul indemnizației este flexibilitatea – persoana cu handicap sau familia decide cum se cheltuie banii. Dezavantajul principal este absența drepturilor de muncă pentru îngrijitorul informal (fără vechime, fără asigurări, fără pensie acumulată).
Cazul concret 4: pensionarii care doresc să fie asistenți personali
O situație specifică o reprezintă pensionarii (de exemplu, soțul/soția pensionată a unei persoane cu handicap grav) care doresc să fie angajați ca asistenți personali. Conform Ordonanței de Urgență 84/2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 1182/2025, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis în 2026 pentru personalul plătit din fonduri publice. Aplicarea interdicției prevăzută de articolul 38 alineatul (10) din Legea-cadru 153/2017 a fost suspendată și prorogată până la 31 decembrie 2026.
Pentru un pensionar cu pensie de 2.500 lei lunar care se angajează ca asistent personal al soțului cu handicap grav, încasările totale ajung la pensia 2.500 lei + salariul net 2.574 lei + indemnizația de hrană 208 lei = 5.282 lei lunar. Plus voucher vacanță 800 lei anual. Cumulul anual: aproximativ 64.184 lei. Acest cumul este permis până la 31 decembrie 2026 și foarte probabil pe parcursul întregului an 2027, dat fiind incertitudinea politică actuală (Guvernul Bolojan demis prin moțiune, scenarii multiple pentru noul guvern). Pentru pensionari, varianta asistent personal este net superioară financiar față de indemnizația de însoțitor.
Procedura completă pentru trecerea de la indemnizație la asistent personal
Pentru familiile care doresc să treacă de la indemnizația de însoțitor la varianta asistent personal angajat de primărie, procedura cuprinde mai mulți pași. Primul pas: identificarea persoanei care va fi asistent personal. Conform articolului 36 din Legea 448/2006, asistentul personal poate fi un membru de familie până la gradul al IV-lea inclusiv (inclusiv soți, copii, părinți, frați, bunici, nepoți) sau o persoană externă cu calificare de asistent social cu studii medii. Excepție: nu pot fi asistenți personali persoanele care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani (sau 7 ani pentru copil cu handicap).
Al doilea pas: solicitarea ancheta sociopsihomedicală. Aceasta se face de către asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliului local și verifică nevoile reale ale persoanei cu handicap și capacitatea persoanei propuse ca asistent personal. Al treilea pas: depunerea cererii de opțiune la DGASPC. Cererea conține: datele de identificare ale persoanei cu handicap, datele persoanei propuse ca asistent personal, motivul opțiunii. Al patrulea pas: așteptarea acordului DGASPC, care se comunică în termen de 30-45 zile. Al cincilea pas: încheierea contractului individual de muncă între asistent personal și primărie. Al șaselea pas: încetarea automată a indemnizației de însoțitor și începerea plății salariului de asistent personal.
Concediul medical și concediul de odihnă pentru asistentul personal
Asistenții personali angajați de primării beneficiază de toate drepturile salariale standard. Asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități gradul grav pot solicita concediu medical când au nevoie. Pe durata concediului medical, persoana cu handicap primește indemnizația prevăzută la articolul 43 alineatul (1) din Legea 448/2006 (echivalentă cu indemnizația de însoțitor) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.
Pentru concediul de odihnă, durata este de obicei 21-25 zile lucrătoare anual, conform reglementărilor aplicabile personalului din administrația publică. Pe durata concediului, angajatorul (primăria) are obligația de a asigura un înlocuitor al asistentului personal. Dacă nu se poate asigura un înlocuitor, persoanei cu handicap grav i se acordă o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal sau găzduirea într-un centru de tip respiro. Pentru concediile mai lungi (concediu pentru creșterea copilului, concediu fără plată), există proceduri specifice care implică suspendarea contractului de muncă.
Pentru pensionarii de invaliditate gradul I: alegerea triplă
O situație complexă o reprezintă pensionarii de invaliditate gradul I care sunt și încadrați în handicap grav cu drept de însoțitor. Conform analizei publicate de Doctorul Zilei, pensionarii de invaliditate gradul I încadrați și în handicap grav cu drept de însoțitor pot opta între trei variante: indemnizația de însoțitor primită prin Casa de Pensii (în cuantum egal cu 50% din salariul minim brut), asistent personal angajat de primărie sau indemnizația de însoțitor primită prin DGASPC.
Pentru pensionarii de invaliditate gradul I care primesc deja indemnizația de însoțitor prin Casa de Pensii (în cuantum de 2.025 lei până în iunie, 2.163 lei din iulie), tranziția la varianta asistent personal angajat de primărie este posibilă, dar implică o procedură separată. Indemnizația de însoțitor de la CNPP încetează din momentul angajării asistentului personal, iar salariul de asistent personal începe să curgă în paralel cu pensia de invaliditate.
Pentru un pensionar de invaliditate gradul I cu pensie 2.500 lei + indemnizație de însoțitor 2.025 lei = 4.525 lei lunar, trecerea la varianta cu asistent personal aduce: pensie 2.500 + salariu asistent personal 2.574 + indemnizație hrană 208 = 5.282 lei. Diferență în favoarea variantei asistent personal: 757 lei lunar, plus voucher vacanță 800 lei anual.
Cumulul pensiei cu salariul: prelungit până la 31 decembrie 2026
O întrebare frecventă este dacă asistenții personali pensionari pot continua să primească simultan pensia și salariul în 2026. Conform Ordonanței de Urgență 84/2025, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis în 2026 pentru personalul plătit din fonduri publice. Aplicarea interdicției prevăzute de articolul 38 alineatul (10) din Legea-cadru 153/2017 a fost suspendată și prorogată până la 31 decembrie 2026.
Pentru perioada de după 1 ianuarie 2027, situația este incertă din cauza schimbărilor politice. Proiectul de lege adoptat de Guvernul Bolojan pe 30 aprilie 2026 care interzice cumulul pensie-salariu la stat conține excepții pentru anumite categorii. Asistenții personali, fiind angajați din sectorul public, ar putea fi afectați de această interdicție pentru perioada de după 2026, în funcție de decizia noului guvern. Pentru pensionarii care plănuiesc să devină asistenți personali, recomandarea este consultarea casei teritoriale de pensii și a primăriei pentru verificarea regulilor aplicabile la momentul angajării.
Schimbarea opțiunii: poate fi făcută oricând fără penalizări
Un avantaj important al sistemului este flexibilitatea totală a schimbării între cele două opțiuni. Familiile care au optat inițial pentru indemnizația de însoțitor pot trece oricând la varianta asistent personal, prin depunerea unei noi cereri la DGASPC. Procesul invers (de la asistent personal la indemnizație) este de asemenea posibil. Nu există penalizări sau perioade de așteptare obligatorii. Schimbarea poate fi făcută inclusiv în cazuri în care, după un an-doi, familia constată că varianta aleasă inițial nu mai este potrivită.
Exemple de motive pentru schimbarea opțiunii. Trecere de la indemnizație la asistent personal: când îngrijitorul informal (de exemplu, fiul sau fiica) decide să-și formalizeze statutul profesional pentru acumularea de vechime. Trecere de la asistent personal la indemnizație: când asistentul personal vrea să-și schimbe locul de muncă (de exemplu, primește o ofertă mai bună), iar familia preferă să primească indemnizația direct și să angajeze un îngrijitor extern. Pentru orice schimbare, procedura este: cerere la DGASPC, ancheta sociopsihomedicală (dacă este necesară), așteptarea acordului (30-45 zile), încheierea/încetarea contractului de muncă.
Bugetul de stat și statisticile asistenților personali
Conform analizei publicate de Doctorul Zilei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități arată că, la finalul anului 2024, în România erau aproximativ 950.000 de persoane cu handicap, dintre care în jur de 870.000 adulți. Distribuția pe grade: aproximativ 240.000 grav, 380.000 accentuat, 220.000 mediu, restul ușor. Bugetul de stat alocă 11,32 miliarde de lei în 2026 pentru drepturile asistenților personali și indemnizațiile de însoțitor.
Pentru 2026, suma este în creștere cu 1,8 miliarde de lei față de execuția din 2025, diferența fiind acoperită aproape integral de creșterea salariului minim brut. Aproximativ 80.000 de asistenți personali sunt angajați la nivel național de către primării. Acest număr este mai mic decât numărul total al persoanelor cu handicap grav cu drept de însoțitor (aproximativ 130.000), ceea ce înseamnă că aproximativ 50.000 de persoane cu handicap grav au optat pentru varianta indemnizație. Pentru aceste familii, analiza individuală a celor două variante poate releva oportunități financiare neexploatate.
Recomandări practice: cum să iei decizia corectă
Pentru familiile care îngrijesc o persoană cu handicap grav cu drept de însoțitor, recomandările practice pentru alegerea variantei sunt următoarele.
- Prima: evaluează cu atenție disponibilitatea persoanei care urmează să îngrijească. Dacă această persoană nu are alt loc de muncă și are timp integral pentru îngrijire, varianta asistent personal este aproape întotdeauna mai avantajoasă – prin acumularea de vechime și drepturi salariale. Pentru un copil de 50 de ani care îngrijește un părinte, anii de muncă ca asistent personal contribuie la pensia proprie viitoare, ceea ce este un beneficiu major pe termen lung.
- A doua recomandare: evaluează impactul fiscal. Salariul de asistent personal este impozabil (deși se reține din salariul brut), pe când indemnizația de însoțitor este neimpozabilă. Pentru persoanele cu handicap grav care beneficiază de scutirile fiscale conform articolului 60 din Codul Fiscal, indemnizația rămâne integrală.
- A treia recomandare: ia în considerare durata estimată a îngrijirii. Pentru îngrijirea pe termen scurt (1-2 ani), diferența între cele două variante poate fi nesemnificativă. Pentru îngrijirea pe termen lung (10-20 ani), varianta asistent personal aduce diferențe cumulate de zeci sau sute de mii de lei, plus pensie proprie.
- A patra: consultă un consultant în asistență socială înainte de a lua decizia. Mulți astfel de consultanți oferă consultări gratuite la nivelul primăriilor.
Acest articol are rol informativ. Pentru detalii oficiale despre opțiunea asistent personal vs indemnizație de însoțitor și pentru procedura de trecere între cele două variante, persoanele interesate trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu sau primăriei de domiciliu. Decizia trebuie luată după o analiză individuală a situației familiale, financiare și a perspectivelor pe termen lung.
