Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
După menopauză, multe femei se concentrează pe bufeuri, somn, greutate sau schimbările de dispoziție. Mai puțin discutată este legătura dintre această etapă a vieții și sănătatea creierului. Riscul de demență crește odată cu vârsta, iar femeile sunt afectate mai des decât bărbații, inclusiv pentru că trăiesc, în medie, mai mult.
Un studiu publicat în Biology of Sex Differences arată că anumite probleme de sănătate pot fi asociate cu scăderi cognitive mai puternice la femei decât la bărbați. Cercetătorii au analizat peste 17.000 de adulți și au observat că pierderea auzului, diabetul, hipertensiunea și obezitatea au fost legate de performanțe cognitive mai slabe în cazul femeilor.
Rezultatele nu arată că aceste afecțiuni provoacă direct demență. Arată însă că, după vârsta mijlocie, creierul femeilor poate fi mai vulnerabil la unele probleme metabolice, cardiovasculare și senzoriale. Tocmai de aceea, prevenția nu ar trebui să înceapă abia când apar uitarea, confuzia sau dificultățile de orientare.
Verificarea auzului poate proteja și creierul
Pierderea auzului este adesea tratată ca o neplăcere firească a vârstei. Mulți oameni amână consultul ORL ani la rând, mai ales dacă se descurcă încă în conversațiile de zi cu zi. Pentru creier, însă, auzul slab poate însemna mai mult efort, mai puțină stimulare și retragere socială treptată.
În studiul publicat în Biology of Sex Differences, pierderea auzului a fost mai frecventă la bărbați, dar asocierea cu scoruri cognitive mai slabe a fost mai puternică la femei. Aceasta este una dintre observațiile care îi fac pe cercetători să ceară strategii de prevenție adaptate sexului și vârstei.
Legătura dintre auz și demență apare și în raportul Lancet Commission on dementia prevention, intervention, and care, care include pierderea auzului printre factorii modificabili asociați cu riscul de demență. Comisia estimează că aproape jumătate dintre cazurile de demență ar putea fi întârziate sau prevenite prin reducerea a 14 factori de risc, printre care hipertensiunea, diabetul, fumatul, izolarea socială, colesterolul LDL crescut, pierderea vederii și pierderea auzului.
Pentru o femeie trecută de menopauză, un test auditiv nu este doar o verificare de rutină. Poate fi o măsură de protecție pentru viața socială, comunicare și stimularea mentală zilnică. Dacă medicul recomandă aparat auditiv, amânarea lui din rușine sau disconfort poate priva creierul de informații importante.
Glicemia trebuie urmărită mai atent după vârsta mijlocie
După menopauză, multe femei observă că se îngrașă mai ușor, mai ales în zona abdomenului. În același timp, pot apărea modificări ale colesterolului, tensiunii și glicemiei. Aceste schimbări nu țin doar de estetică, ci de sănătatea vaselor de sânge și a creierului.
În analiza din Biology of Sex Differences, diabetul a fost asociat cu o afectare cognitivă mai pronunțată la femei decât la bărbați. Chiar dacă bărbații raportau mai des diabet, impactul asupra testelor cognitive a fost mai mare la participantele care aveau această afecțiune.
Explicațiile posibile țin de inflamație, circulație, rezistență la insulină și deteriorarea vaselor mici de sânge care hrănesc creierul. Glicemia mare, mai ales când rămâne ani la rând necontrolată, afectează întregul sistem vascular, nu doar pancreasul.
Centers for Disease Control and Prevention recomandă activitatea fizică drept una dintre bazele controlului glicemiei. Mișcarea ajută corpul să folosească mai eficient glucoza, reduce riscul cardiovascular și susține greutatea corporală. Pentru femeile după menopauză, mersul rapid, exercițiile de forță, înotul sau antrenamentele adaptate vârstei pot avea efecte importante dacă sunt făcute constant.
La fel de importantă este alimentația. Fibrele din legume, leguminoase, fructe, ovăz, semințe și cereale integrale pot ajuta la un control mai bun al glicemiei după masă. Nu este nevoie de diete extreme, ci de mese care nu ridică brusc zahărul din sânge și nu lasă corpul într-un ciclu repetat de foame, oboseală și poftă de dulce.
Tensiunea arterială nu trebuie ignorată nici când nu doare nimic
Hipertensiunea este una dintre cele mai periculoase probleme tăcute. Poate exista ani la rând fără simptome clare, dar în acest timp afectează arterele, inima, rinichii și creierul.
După menopauză, riscul cardiovascular crește. O declarație științifică publicată de American Heart Association arată că tranziția menopauzală este asociată cu modificări ale grăsimii corporale, colesterolului, sănătății vasculare și riscului cardiometabolic. Aceste schimbări pot face ca tensiunea mare să devină mai frecventă sau mai greu de controlat.
În studiul publicat în Biology of Sex Differences, hipertensiunea a fost unul dintre factorii legați de scoruri cognitive mai slabe la femei. Creierul are nevoie de un flux sanguin stabil, iar tensiunea mare poate deteriora vasele mici care alimentează zonele implicate în memorie și concentrare.
Pentru controlul tensiunii, medicii recomandă monitorizare regulată, tratament atunci când este prescris și schimbări susținute în stilul de viață. Planul alimentar DASH, susținut de National Heart, Lung, and Blood Institute, pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, lactate cu puține grăsimi, pește, carne slabă, nuci și reducerea sodiului. Nu este o dietă complicată, ci un model alimentar construit special pentru scăderea tensiunii.
De ce contează prevenția mai mult după menopauză
Menopauza nu provoacă automat demență, iar un test auditiv slab, o glicemie crescută sau hipertensiunea nu înseamnă că o femeie va dezvolta boala. Totuși, după vârsta mijlocie, aceste probleme se pot aduna și pot afecta creierul prin mai multe căi.
Un raport al American Heart Association arată că nivelul colesterolului, riscul de sindrom metabolic și vulnerabilitatea vasculară pot crește în perioada tranziției spre menopauză, peste efectele îmbătrânirii obișnuite. Asta explică de ce controalele medicale făcute la timp contează mai mult decât pare.
Prevenția reală nu se reduce la suplimente pentru memorie sau la exerciții de tip rebus făcute ocazional. Înseamnă să fie protejate vasele de sânge, somnul, auzul, glicemia, tensiunea, vederea, viața socială și mișcarea zilnică.
Ce merită făcut concret
Pentru femeile după menopauză, cele mai utile măsuri sunt cele simple, dar consecvente. Un control auditiv, mai ales când apar dificultăți în conversații, poate depista o problemă ignorată prea mult timp. Analizele pentru glicemie, hemoglobină glicată și profil lipidic pot arăta din timp riscuri metabolice. Măsurarea tensiunii acasă sau la medic poate surprinde hipertensiunea înainte să producă leziuni.
La acestea se adaugă mișcarea regulată, somnul tratat ca o prioritate medicală, alimentația bogată în fibre și relațiile sociale păstrate activ. Creierul are nevoie de sânge bine oxigenat, de stimuli, de conexiuni și de un metabolism cât mai stabil.
Nu există o rețetă care să elimine complet riscul de demență. Dar există măsuri care pot întârzia sau reduce riscul, iar pentru femeile trecute de menopauză, auzul, glicemia și tensiunea arterială par să fie trei zone în care merită acționat devreme.
