Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Antiperspirantele care conțin săruri de aluminiu sunt folosite zilnic de milioane de femei pentru a reduce transpirația. De-a lungul timpului, apropierea zonei axilare de sân și posibilitatea ca o cantitate mică de aluminiu să pătrundă prin piele au ridicat întrebări privind o eventuală legătură cu cancerul mamar.
Un studiu pe peste 400 de femei a găsit o asociere surprinzătoare în cazul celor care foloseau produse pentru subraț de mai multe ori pe zi încă de înainte de 30 de ani. Cercetările mai ample și o meta-analiză recentă nu au confirmat însă că antiperspirantele sau aluminiul provoacă această boală.
Antiperspirantul este unul dintre produsele pe care multe persoane le folosesc aproape automat în fiecare dimineață și, uneori, de mai multe ori pe parcursul zilei.
Ingredientul care îl diferențiază de un deodorant simplu este, de regulă, un compus pe bază de aluminiu.
Sărurile de aluminiu reduc transpirația formând temporar un fel de dop în canalele glandelor sudoripare. Deodorantul, în schimb, este conceput în principal pentru a controla mirosul și nu trebuie neapărat să conțină aluminiu.
Tocmai antiperspirantele cu aluminiu au ajuns de-a lungul anilor în centrul unei controverse privind cancerul de sân.
Un studiu publicat în 2017 în EBioMedicine a găsit un semnal care a atras atenția cercetătorilor: femeile care declarau că folosiseră produse cosmetice pentru axilă de mai multe ori pe zi înainte de vârsta de 30 de ani prezentau mai frecvent cancer de sân.
Dar rezultatul are nevoie de mult context.
Riscul a fost de aproape patru ori mai mare într-un subgrup
Studiul realizat de cercetători de la Medical University of Innsbruck a comparat 209 femei diagnosticate cu cancer de sân cu 209 femei fără această boală, de vârste similare.
Participantele au fost întrebate cât de des foloseau produse cosmetice pentru axilă și la ce vârstă începuseră să le utilizeze.
Pentru femeile care declarau că, înainte de 30 de ani, aplicau asemenea produse de mai multe ori în fiecare zi, cercetătorii au calculat un odds ratio de 3,88 comparativ cu femeile care nu le foloseau.
Cu alte cuvinte, în acel subgrup, diagnosticul de cancer de sân a fost întâlnit de aproape patru ori mai frecvent. Intervalul de încredere a fost însă foarte larg – de la 1,03 la 14,66 –, semn că estimarea este imprecisă și se bazează pe un număr relativ mic de participante.
Este un detaliu important: studiul nu a arătat că folosirea zilnică obișnuită a antiperspirantului crește de patru ori riscul de cancer.
Asocierea semnificativă a apărut într-o categorie restrânsă, cea a utilizării de mai multe ori pe zi și începute la o vârstă tânără.
La utilizarea o dată pe zi, diferența nu a fost semnificativă
Tabelul cercetătorilor arată o imagine mult mai nuanțată decât cifra de 3,88 luată separat.
În cazul femeilor care declarau că foloseau produse pentru axilă o dată pe zi înainte de 30 de ani, odds ratio-ul ajustat a fost de 1,03 – practic fără diferență față de neutilizatoare – și rezultatul nu a fost statistic semnificativ.
Semnalul a apărut doar la cele care aplicau produsele de mai multe ori pe zi.
Această diferență este unul dintre motivele pentru care rezultatul nu poate fi tradus prin afirmația „antiperspirantul provoacă cancer de sân”.
Cercetătorii au măsurat și aluminiul din țesutul mamar
Studiul a avut și o componentă neobișnuită.
Autorii au măsurat concentrația de aluminiu în mostre de țesut mamar de la 100 dintre pacientele cu cancer și 52 dintre femeile fără cancer.
Aluminiul a fost detectat în ambele grupuri.
Concentrația mediană a fost însă mai mare în țesuturile femeilor cu cancer: aproximativ 5,8 nmol/g de țesut uscat, față de 3,8 nmol/g în grupul de control. Cercetătorii au observat, de asemenea, o relație între utilizarea declarată a produselor pentru axilă și cantitatea de aluminiu identificată în țesut.
Nici această observație nu demonstrează că aluminiul a produs cancerul.
Prezența unei substanțe într-un țesut bolnav și asocierea ei cu boala nu stabilesc automat ordinea cauzală.
De ce a ajuns aluminiul să fie suspectat
Ipoteza are la bază câteva mecanisme biologice discutate în laborator.
National Cancer Institute explică faptul că anumite cercetări au arătat că o cantitate de aluminiu din antiperspirante poate fi absorbită prin piele și că, în experimente, compușii de aluminiu pot manifesta unele efecte asemănătoare activității estrogenului.
Estrogenul poate favoriza proliferarea anumitor celule mamare și joacă un rol în dezvoltarea unor cancere de sân hormon-dependente.
De aici a apărut ipoteza că o expunere repetată, timp de zeci de ani, la aluminiu aplicat foarte aproape de sân ar putea avea efecte biologice relevante.
Problema este că plauzibilitatea unui mecanism nu reprezintă dovada că fenomenul provoacă boala la oameni.
NCI precizează că studiile existente nu au confirmat până acum efecte adverse importante ale aluminiului din antiperspirante care să ducă la creșterea riscului de cancer mamar.
Cât aluminiu intră, de fapt, prin piele
Un alt argument important privește cantitatea absorbită.
Potrivit unei sinteze actualizate în 2026 de American Cancer Society, un studiu care a urmărit absorbția aluminiului dintr-un antiperspirant a estimat că doar aproximativ 0,012% din cantitatea aplicată a fost absorbită prin piele.
Este o fracțiune extrem de mică.
American Cancer Society notează că expunerea la aluminiu nu provine oricum doar din antiperspirante: metalul este prezent în mediu și poate ajunge în organism prin alimente, anumite medicamente și alte produse.
Cercetările nu au demonstrat nici o acumulare semnificativă de aluminiu în țesutul mamar ca urmare a folosirii antiperspirantelor.
Un studiu mult mai mare nu a găsit legătura
Există și cercetări care contrazic rezultatul din 2017.
Un studiu important publicat anterior a intervievat 813 femei cu cancer de sân și 793 de femei fără boală.
Cercetătorii nu au găsit o creștere a riscului în funcție de:
- folosirea antiperspirantului;
- folosirea deodorantului;
- rasul axilei;
- aplicarea produselor la scurt timp după ras.
National Cancer Institute consideră acest studiu una dintre cele mai importante dovezi împotriva ipotezei că produsele pentru axilă ar fi o cauză relevantă a cancerului de sân.
Dar dacă aplici antiperspirant imediat după ras?
Acesta este un alt avertisment care circulă de mult timp.
Teoria spune că lama de ras produce microleziuni, iar aluminiul ar pătrunde astfel mai ușor în organism.
Pentru cancerul de sân, dovezile nu confirmă însă această ipoteză.
American Cancer Society precizează că nu există dovezi că aplicarea antiperspirantului după ras crește riscul de cancer mamar.
Rasul poate deteriora temporar bariera cutanată, iar aplicarea unui antiperspirant pe pielea iritată poate provoca usturime sau dermatită. Acesta este un risc dermatologic real, dar este diferit de riscul oncologic.
O meta-analiză din 2024 a pus cap la cap toate studiile importante
Una dintre cele mai relevante evaluări recente a fost publicată în 2024 în revista Cancer Investigation.
Cercetătorii au analizat împreună șapte studii de tip caz-control care investigaseră utilizarea antiperspirantelor sau deodorantelor și cancerul de sân.
Rezultatul combinat a fost un odds ratio de 0,96, cu un interval de încredere între 0,78 și 1,17.
Practic, nu a existat o diferență semnificativă a riscului de cancer de sân între utilizatoare și neutilizatoare. Meta-analiza poate fi consultată în PubMed.
Autorii atrag totuși atenția că studiile disponibile sunt în principal observaționale și că ar fi utile cercetări prospective de mai bună calitate.
De ce studiul cu riscul de 3,88 nu poate fi ignorat, dar nici luat drept dovadă
Studiul din 2017 este interesant tocmai pentru că a analizat atât obiceiurile participantelor, cât și aluminiul din țesutul mamar.
Are însă mai multe limitări.
În primul rând, femeile au fost întrebate după diagnosticul de cancer despre frecvența cu care folosiseră produse pentru axilă cu ani sau chiar decenii înainte.
Memoria este imperfectă.
În plus, persoanele care au primit deja un diagnostic grav pot încerca să își amintească mai atent anumite expuneri pe care le consideră suspecte, fenomen cunoscut în epidemiologie drept recall bias.
În al doilea rând, grupul cu utilizare de mai multe ori pe zi era foarte mic: 18 femei dintre pacientele cu cancer și nouă dintre controale în analiza utilizării înainte de 30 de ani.
Acest lucru explică și intervalul de încredere foarte larg.
În al treilea rând, un astfel de studiu nu poate separa perfect utilizarea antiperspirantului de toate celelalte diferențe de stil de viață dintre participante.
„Produs pentru axilă” nu înseamnă automat același lucru cu „antiperspirant cu aluminiu”
Și aceasta este o nuanță importantă.
Cercetarea din 2017 a întrebat participantele despre underarm cosmetic products – produse cosmetice folosite la subraț, nu a urmărit o singură marcă și nici o singură concentrație de sare de aluminiu.
Autorii au fost interesați în mod special de aluminiu și l-au măsurat în țesuturile mamare, dar studiul nu permite să spunem că un anumit antiperspirant sau o anumită concentrație este „cea periculoasă”.
Prin urmare, este mai corect să spunem că studiul a ridicat o posibilă problemă legată de utilizarea foarte frecventă a produselor axilare și expunerea la aluminiu, nu că a identificat un tip concret de antiperspirant care provoacă boala.
Ce spun în 2026 organizațiile oncologice
Poziția actuală a marilor organizații este mult mai liniștitoare decât pot lăsa să se înțeleagă unele informații distribuite online.
American Cancer Society și-a actualizat informațiile despre antiperspirante în iunie 2026 și spune că cercetările nu arată o legătură demonstrată între compușii de aluminiu din antiperspirante și cancerul de sân.
National Cancer Institute formulează concluzia și mai direct: cele mai bune studii disponibile nu au găsit dovezi că substanțele întâlnite în mod obișnuit în deodorante și antiperspirante produc modificări ale țesutului mamar care duc la cancer.
Iar American Cancer Society include în prezent antiperspirantele printre factorii controversați pentru care dovezile disponibile oferă puține sau deloc motive să credem că măresc riscul de cancer mamar.
Dar parabeni?
În discuțiile despre deodorante și cancer apar frecvent și parabenii.
Aceștia sunt conservanți folosiți în unele produse cosmetice și pot avea, în experimente de laborator, o activitate estrogenică slabă.
Parabeni au fost detectați și în probe de țesut mamar, inclusiv în tumori.
Dar simpla detectare nu dovedește că ei au provocat cancerul.
American Cancer Society precizează că nu există în prezent dovezi consistente care să arate că expunerea la parabeni din produse cosmetice crește riscul de cancer de sân. În plus, multe deodorante și antiperspirante comercializate astăzi nu îi mai folosesc.
Ar trebui să renunți la antiperspirantul cu aluminiu?
Pe baza datelor existente, nu există o recomandare oncologică pentru ca femeile să renunțe la antiperspirantele cu aluminiu pentru a preveni cancerul de sân.
O persoană care preferă un produs fără aluminiu îl poate folosi, dar această alegere nu este o metodă demonstrată de reducere a riscului de cancer mamar.
Mai relevante pentru riscul de cancer de sân sunt factori bine documentați precum vârsta, istoricul familial, anumite mutații genetice, expunerea hormonală, consumul de alcool, excesul ponderal după menopauză și nivelul activității fizice.
În același timp, studiul din 2017 rămâne interesant pentru cercetare tocmai prin grupul în care a apărut semnalul: femeile care aplicau produse pentru axilă de mai multe ori pe zi încă de înainte de 30 de ani.
La ele, asocierea a fost suficient de puternică pentru a merita investigată în studii mai mari. Dar la aproape un deceniu de la publicarea cercetării, datele adunate până acum nu au confirmat că antiperspirantele cu aluminiu provoacă sau cresc în mod demonstrat riscul de cancer de sân.
