Din cuprinsul articolului
Un nou studiu arată că foștii fotbaliști profesioniști au rate mai mari de depresie și anxietate. Cercetătorii au descoperit și modificări cerebrale.
Fotbalul este unul dintre cele mai iubite sporturi din lume, asociat cu performanță, succes și pasiune. Însă, după retragerea din activitate, unii foști jucători se pot confrunta cu probleme de sănătate mintală care nu sunt întotdeauna vizibile.
Foștii fotbaliști, mai expuși la depresie și anxietate, potrivit unui studiu
Un nou studiu arată că foștii fotbaliști profesioniști prezintă rate mai ridicate de depresie și anxietate comparativ cu persoanele care nu au practicat sporturi de contact.
Cercetarea a identificat și anumite modificări la nivelul creierului, însă specialiștii subliniază că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege riscurile pe termen lung.
Aproape o treime dintre foștii jucători au simptome de depresie
Cercetarea, realizată de specialiști de la Imperial College London, a analizat 142 de foști fotbaliști profesioniști cu vârste între 30 și 60 de ani.
Aceștia au fost comparați cu 56 de persoane sănătoase care nu au avut experiență în sporturi de contact și nici antecedente de traumatisme craniene.
Rezultatele preliminare au arătat diferențe importante:
- aproximativ 31% dintre foștii fotbaliști au prezentat simptome compatibile cu depresia clinică;
- în grupul de comparație, procentul a fost de aproximativ 9%;
- 42% dintre foștii jucători au atins pragul pentru simptome de anxietate, față de 25% în cazul persoanelor care nu au jucat fotbal.
Creierul foștilor fotbaliști prezintă modificări
Pe lângă evaluările psihologice, cercetătorii au analizat și imagini RMN ale creierului. Scanările au indicat diferențe structurale între unii foști jucători și participanții din grupul de control, inclusiv volume mai reduse de țesut cerebral în anumite regiuni asociate cu memoria și reglarea emoțiilor.
Totuși, oamenii de știință atrag atenția că aceste rezultate nu demonstrează automat apariția unei boli neurodegenerative și nu pot prezice riscul individual de demență.
Loviturile repetate cu capul, un posibil factor de risc
Una dintre ipotezele cercetătorilor este că loviturile repetate ale mingii cu capul sau alte traumatisme suferite pe teren ar putea contribui la apariția unor modificări cerebrale în timp.
Fotbaliștii sunt expuși atât la impacturi repetate de intensitate redusă, cum sunt loviturile de cap, cât și la coliziuni mai puternice în timpul meciurilor.
Potrivit euronews.com, studiul face parte dintr-o cercetare mai amplă privind legătura dintre sporturile de contact și sănătatea creierului la vârsta adultă. Specialiștii urmăresc participanții pe termen lung pentru a observa cum evoluează aceste modificări.
Retragerea din sport poate fi o perioadă dificilă
Pe lângă posibilele efecte fizice ale unei cariere sportive, foștii sportivi se pot confrunta și cu provocări psihologice după retragere:
- pierderea rutinei și a identității construite în jurul sportului;
- reducerea contactului cu echipa și mediul competițional;
- adaptarea la o viață fără presiunea performanței;
- gestionarea accidentărilor acumulate în carieră.
Cercetătorii consideră că monitorizarea sănătății mintale a sportivilor ar trebui să continue și după încheierea carierei, pentru identificarea timpurie a problemelor.
Succesul pe teren nu protejează întotdeauna sănătatea mintală
Performanța sportivă aduce beneficii importante pentru sănătate, însă carierele în sporturile de contact pot veni și cu anumite riscuri. Noul studiu atrage atenția că foștii fotbaliști au nevoie de sprijin medical și psihologic inclusiv după retragerea din activitate.
Cercetătorii spun că următoarele etape ale studiului vor fi esențiale pentru a afla dacă modificările observate sunt asociate cu un risc crescut de probleme neurologice pe termen lung.



