Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Fumatul în spital poate deveni o problemă de siguranță pentru pacienți și cadrele medicale. După incendiul izbucnit la Institutul Clinic Fundeni, medicul pneumolog Beatrice Mahler atrage atenția asupra unei probleme medicale care poate fi ignorată la internare: dependența de nicotină și sevrajul care apare atunci când consumul este oprit brusc.
Incidentul de la Fundeni a avut loc într-un salon în care se aflau pacienți vulnerabili. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, o pacientă în vârstă de 52 de ani ar fi dat foc unei saltele cu o brichetă, iar 37 de pacienți au fost evacuați. Cazul a readus în atenție problema pacienților fumători internați pentru perioade lungi.
Dependența de nicotină trebuie evaluată la internare
Beatrice Mahler susține că interdicția fumatului în spitale nu rezolvă singură problema dependenței. Pacientul fumător trebuie identificat și evaluat, iar medicii trebuie să afle ce produse cu nicotină folosește, cât consumă și care este istoricul său de fumat.
Un ghid național recent privind managementul dependenței de tutun și al altor produse cu tutun recomandă evaluarea statutului de fumător la fiecare consult medical. Documentul tratează dependența de tutun ca pe o afecțiune medicală cronică, susținută de mecanisme biologice și psihocomportamentale.
Ce se întâmplă după oprirea bruscă a nicotinei
Atunci când aportul de nicotină se oprește brusc, pot apărea simptome de sevraj. Primele manifestări pot începe la 4 până la 12 ore după ultima doză.
Printre simptome se numără iritabilitatea, anxietatea, neliniștea, furia, dificultățile de concentrare și insomnia. Pacientul poate avea și o nevoie puternică de a fuma, oboseală, dureri de cap, tulburări de somn, creșterea apetitului și tahicardie.
Potrivit ghidului citat de medic, intensitatea sevrajului atinge de regulă nivelul maxim în primele 24 până la 72 de ore. Manifestările scad treptat în următoarele săptămâni, însă la unii pacienți simptomele pot persista mai mult.
Ce tratament poate primi pacientul fumător
Pentru pacienții cu dependență puternică, medicii pot lua în calcul terapia de substituție nicotinică. Aceasta oferă nicotină în doze controlate și descrescătoare, fără menținerea comportamentului de fumat.
Printre formele utilizate se află plasturii, guma și spray-ul cu nicotină. Tratamentul poate fi completat cu intervenții psihologice, deoarece dependența are și o componentă comportamentală.
Medicii trebuie să identifice și factorii care declanșează dorința de a fuma. Cafeaua, stresul, anumite persoane, locuri sau rutine pot întreține dependența chiar și după reducerea componentei fizice.
Fumatul în spital rămâne interzis
Fumatul este interzis în unitățile medicale. Gestionarea dependenței de nicotină nu schimbă această regulă.
Problema medicală este alta: pacientul care nu mai poate fuma poate intra în sevraj, iar simptomele trebuie recunoscute și tratate. Beatrice Mahler susține că terapia antifumat trebuie privită ca parte a îngrijirii medicale, mai ales în cazul pacienților cu boli severe sau al celor care rămân internați perioade lungi.
Pentru spitale, abordarea poate însemna identificarea fumătorilor încă de la internare, evaluarea gradului de dependență și stabilirea unei strategii pentru controlul sevrajului. Astfel, problema fumatului poate fi abordată medical, nu doar prin aplicarea unei interdicții.
