Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un sfert dintre tinerii de 23 de ani locuiesc încă împreună cu părinții, însă realitatea este mult mai complexă. Costurile uriașe ale locuințelor, studiile, joburile precare și responsabilitățile familiale explică de ce independența devine tot mai greu de atins pentru noua generație.
Pentru multe generații, plecarea din casa părinților a reprezentat unul dintre cele mai importante semne ale maturității. Astăzi însă, acest pas devine din ce în ce mai dificil.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național al Tineretului și Educației Populare (INJEP) din Franța, aproximativ un tânăr din patru nu a părăsit încă locuința părinților la vârsta de 23 de ani.
Fenomenul este adesea asociat cu imaginea „Tanguy”, adultul care refuză să devină independent, însă cercetările arată că motivele sunt mult mai profunde. „Fenomenul Tanguy” este denumirea dată tinerilor adulți care continuă să locuiască împreună cu părinții și după 20-30 de ani, vârsta la care, în mod tradițional, ar deveni independenți.
Criza economică și costul locuințelor întârzie independența
Principalul obstacol în calea autonomiei tinerilor este situația economică. Chiriile au crescut semnificativ în ultimii ani, iar accesul la locuințe a devenit tot mai dificil. Mulți tineri se confruntă cu salarii mici, contracte temporare sau dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil, potrivit doctissimo.fr.
Chiar și cei care lucrează nu reușesc întotdeauna să îndeplinească cerințele proprietarilor pentru închirierea unei locuințe.
Studiul arată că printre tinerii care locuiesc încă alături de părinți există numeroase persoane aflate în situații profesionale fragile. În multe cazuri, veniturile nu sunt suficiente pentru a acoperi chiria, utilitățile și celelalte cheltuieli necesare unui trai independent.
Studiile universitare prelungesc perioada petrecută acasă
Nu toți tinerii care rămân în casa părintească se confruntă cu probleme financiare severe. Pentru mulți, coabitarea reprezintă o strategie de a finaliza studiile fără a acumula datorii sau cheltuieli excesive. Aproximativ un sfert dintre cei care locuiesc cu părinții la 23 de ani urmează încă studii superioare.
În marile centre universitare, costurile locuințelor au devenit atât de ridicate încât mulți studenți preferă să facă naveta și să rămână în mediul familial.
Această alegere le permite să își concentreze resursele asupra educației și să își crească șansele de integrare profesională după absolvire.
Tinerii care rămân acasă pentru a avea grijă de familie
Există și o categorie mai puțin vizibilă: tinerii care nu pleacă de acasă deoarece au responsabilități familiale importante. Unii îngrijesc părinți bolnavi, bunici dependenți sau alte rude care au nevoie de sprijin zilnic.
Pentru aceștia, mutarea într-o locuință proprie nu este doar o problemă financiară, ci și una emoțională și morală.
Cercetătorii subliniază că aceste situații sunt adesea ignorate în dezbaterile publice, deși ele influențează major decizia de a rămâne în gospodăria familiei.
S-a schimbat și percepția socială
În trecut, locuitul cu părinții după 22-23 de ani era adesea privit ca un semn de lipsă de maturitate. Astăzi, percepția publică începe să se schimbe.
Mulți oameni înțeleg că dificultățile economice, piața imobiliară și instabilitatea profesională fac mult mai greu drumul spre independență decât în urmă cu două sau trei decenii.
Comunitățile online și numeroși tineri confirmă că alegerea de a rămâne acasă este deseori o necesitate, nu o comoditate.
Independența, un privilegiu tot mai greu de obținut
Concluzia studiului este clară: tinerii care locuiesc încă alături de părinți nu formează un grup omogen și nu pot fi reduși la eticheta de „Tanguy”.
În spatele acestei realități se află probleme economice, parcursuri educaționale mai lungi, dificultăți de integrare profesională și obligații familiale importante. Într-o perioadă în care accesul la locuințe devine tot mai dificil, independența rezidențială nu mai este o etapă firească pentru toți, ci un obiectiv care necesită resurse și oportunități din ce în ce mai greu de găsit.
