Din cuprinsul articolului
Angajații din sute de spitale au intrat luni, 20 iulie, în grevă de avertisment, iar Federația SANITAS anunță o grevă generală pe termen nelimitat începând cu 28 iulie, dacă Guvernul nu răspunde revendicărilor. Urgențele trebuie asigurate, însă consultațiile, internările și operațiile programate pot fi amânate în unitățile în care personalul participă la protest.
Sistemul sanitar public intră într-o perioadă de tensiune majoră, după ce personalul medical și auxiliar din sute de spitale a declanșat greva de avertisment.
Protestul de luni, 20 iulie 2026, s-a desfășurat între orele 9:00 și 11:00. Federația SANITAS avertizează că, în lipsa unei soluții negociate cu Guvernul, greva generală va începe pe 28 iulie și va continua pe termen nelimitat.
Sindicatul a notificat 523 de unități sanitare, iar la acțiune pot participa inclusiv angajați care nu sunt membri SANITAS, dacă semnează pentru declanșarea grevei în unitatea lor.
Ce servicii au fost afectate în timpul grevei de avertisment
În timpul celor două ore de protest, spitalele au avut obligația să asigure urgențele și cel puțin o treime din activitatea obișnuită.
În funcție de numărul angajaților care au participat la grevă, au putut fi amânate:
-
consultațiile programate;
-
internările care nu reprezentau urgențe;
-
tratamentele planificate;
-
investigațiile care puteau fi reprogramate;
-
intervențiile chirurgicale elective;
-
activitatea unor ambulatorii.
Serviciile de urgență, tratamentele care nu puteau fi întrerupte și îngrijirea pacienților internați trebuiau menținute.
Situația nu a fost identică în toate spitalele. Managerii mai multor unități importante au declarat înaintea protestului că activitatea urma să se desfășoare normal sau foarte aproape de normal, în timp ce alte spitale au anunțat posibile amânări ale consultațiilor și procedurilor programate.
Ce se poate întâmpla din 28 iulie
Federația SANITAS a anunțat că greva generală va începe marți, 28 iulie 2026, dacă revendicările nu sunt rezolvate.
Protestul este anunțat pe termen nelimitat, dar acest lucru nu înseamnă închiderea completă a spitalelor.
În unitățile sanitare trebuie să fie asigurate:
-
urgențele medico-chirurgicale;
-
activitatea care nu poate fi întreruptă;
-
îngrijirea pacienților aflați în stare gravă;
-
tratamentele vitale;
-
minimum o treime din activitatea normală.
Operațiile și consultațiile care pot fi amânate riscă însă să fie reprogramate, mai ales dacă participarea personalului la grevă este mare.
Ce trebuie să facă pacienții care au programări
Pacienții cu consultații, investigații sau intervenții programate începând cu 28 iulie ar trebui să contacteze direct spitalul sau ambulatoriul înainte de deplasare.
Este util să verifice:
-
dacă medicul și secția participă la protest;
-
dacă programarea rămâne valabilă;
-
dacă intervenția a fost replanificată;
-
dacă analizele și tratamentele de zi se efectuează;
-
dacă este necesară o nouă trimitere;
-
dacă medicamentele sau tratamentele programate pot fi amânate.
Participarea poate varia între spitale și chiar între secțiile aceleiași unități.
Un anunț național privind greva nu înseamnă automat că toate programările din fiecare spital sunt anulate.
Urgențele medicale nu pot fi refuzate
Persoanele care au simptome grave nu trebuie să evite spitalul de teama grevei.
Printre situațiile care necesită apelarea numărului 112 sau prezentarea rapidă la un serviciu de urgență se numără:
-
durerea puternică în piept;
-
dificultatea severă de respirație;
-
semnele de accident vascular cerebral;
-
pierderea stării de conștiență;
-
hemoragiile importante;
-
traumatismele severe;
-
durerea abdominală intensă;
-
convulsiile;
-
reacțiile alergice severe;
-
febra foarte mare asociată cu alterarea stării generale;
-
complicațiile urgente ale sarcinii.
Greva nu suspendă obligația unităților sanitare de a trata urgențele și de a proteja viața pacienților.
De ce au intrat angajații din spitale în grevă
SANITAS susține că protestul este îndreptat împotriva politicilor economice și sociale ale Guvernului și a modului în care a fost elaborată noua lege a salarizării.
Sindicaliștii reclamă:
-
posibila reducere a veniturilor;
-
diminuarea sau eliminarea unor sporuri;
-
modificarea plății muncii în weekend și în zilele de sărbătoare;
-
pierderea unor zile suplimentare de concediu;
-
accesul limitat la indemnizația de hrană;
-
accesul limitat la voucherele de vacanță;
-
blocarea sau ocuparea dificilă a posturilor;
-
lipsa unei negocieri reale cu reprezentanții angajaților.
Federația cere o lege a salarizării negociată cu sindicatele, menținerea drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă și protejarea veniturilor personalului din sănătate și asistență socială.
Asistentele ar putea pierde până la 1.000 de lei, susțin sindicatele
Una dintre principalele nemulțumiri privește efectele noii grile de salarizare și ale modificării sporurilor.
Reprezentanții sindicali au susținut că, în anumite situații:
-
medicii ar putea pierde până la aproximativ 3.000 de lei;
-
asistentele medicale ar putea pierde în jur de 1.000 de lei;
-
personalul auxiliar ar putea rămâne cu venituri mai mici după reducerea unor sporuri.
Aceste cifre reprezintă estimările sindicatelor, nu reduceri definitive deja aplicate tuturor angajaților. Efectul real depinde de funcție, secție, ture, vechime și forma finală a legii.
Sporul pentru ture, în centrul conflictului
Personalul medical care lucrează în sistem continuu poate primi sporuri pentru ture, muncă de noapte, condiții periculoase și activitatea desfășurată în weekend.
Proiectul noii legi a salarizării prevede un spor de 15% pentru angajații care lucrează în toate cele trei ture sau în două ture de câte 12 ore, în anumite condiții.
SANITAS cere menținerea sporului de tură de 15%, dar contestă ideea ca acesta să înlocuiască alte drepturi și solicită ca munca în weekend și în zilele de sărbătoare să fie remunerată în continuare cu un spor de 100%.
În proiectul aflat în discuție, munca în aceste zile ar urma să fie plătită cu un tarif orar majorat cu 30%, fără acordarea suplimentară a timpului liber.
Pentru angajații care lucrează frecvent sâmbăta, duminica și de sărbători, diferența poate reduce semnificativ venitul lunar.
De ce personalul contestă noua plată a weekendurilor
În spitale, activitatea nu se oprește la sfârșitul programului obișnuit.
Asistentele, infirmierele, brancardierii, medicii și personalul tehnic lucrează:
-
noaptea;
-
în weekend;
-
de Crăciun și de Paște;
-
în zilele de sărbătoare legală;
-
în perioade cu deficit sever de personal.
Sindicaliștii spun că plata suplimentară nu este un privilegiu, ci compensează programul imprevizibil, efortul fizic, stresul și imposibilitatea de a petrece zilele libere alături de familie.
Reducerea sporului de weekend de la nivelul actual la majorarea de 30% prevăzută în proiect este una dintre cele mai contestate măsuri.
Lipsa de personal, o altă cauză a protestului
Sindicatele reclamă și numărul insuficient de angajați din numeroase spitale.
Când posturile rămân vacante:
-
asistentele preiau mai mulți pacienți;
-
personalul este chemat mai des în ture;
-
orele suplimentare cresc;
-
concediile sunt acordate mai greu;
-
riscul de epuizare profesională se accentuează;
-
pacienții pot aștepta mai mult pentru îngrijiri.
SANITAS susține că reducerea veniturilor și condițiile dificile pot determina și mai mulți angajați să plece din sistemul public sau din țară.
Cine participă la grevă
Acțiunea poate implica mai multe categorii de angajați:
-
asistente medicale;
-
infirmiere;
-
brancardieri;
-
îngrijitoare;
-
personal auxiliar sanitar;
-
biologi;
-
chimiști;
-
farmaciști;
-
personal tehnic și administrativ;
-
angajați din asistența socială;
-
medici membri ai organizațiilor participante.
Gradul de participare diferă de la o unitate la alta.
Nu toți medicii și nu toți angajații unui spital sunt membri ai aceluiași sindicat, iar unele servicii trebuie menținute indiferent de participare.
Greva nu este îndreptată împotriva pacienților, spun sindicaliștii
Federația SANITAS afirmă că scopul protestului este protejarea sistemului public și a personalului, nu blocarea accesului la tratament.
Sindicatul a declarat că va respecta obligația de a asigura urgențele și minimum o treime din activitatea normală, astfel încât viața pacienților să nu fie pusă în pericol.
Pacienții pot fi totuși afectați prin:
-
amânarea unei operații;
-
mutarea unei consultații;
-
întârzierea unei internări;
-
reducerea activității ambulatoriului;
-
reprogramarea unor investigații;
-
timpi de așteptare mai mari.
Impactul va depinde de durata grevei generale și de rezultatul negocierilor cu Guvernul.
Ce revendicări are SANITAS
Printre solicitările formulate public se află:
-
retragerea măsurilor care reduc drepturile salariale;
-
păstrarea sporului de tură de 15%;
-
menținerea sporului de 100% pentru weekend și sărbători;
-
reintroducerea sporurilor pentru condiții de muncă;
-
păstrarea zilelor suplimentare de concediu;
-
acces nediscriminatoriu la indemnizația de hrană;
-
acordarea voucherelor de vacanță;
-
includerea personalului TESA în aceeași anexă de salarizare;
-
salarii mai apropiate între sănătate și asistența socială;
-
deblocarea posturilor;
-
reluarea negocierilor asupra noii legi a salarizării.
Greva generală mai poate fi oprită
Calendarul anunțat prevede începerea grevei generale la 28 iulie, dar protestul poate fi suspendat sau amânat dacă părțile ajung la un acord.
Posibilele variante sunt:
-
negocierea unei noi forme a grilelor;
-
modificarea sporurilor;
-
garantarea menținerii veniturilor actuale;
-
adoptarea unor măsuri tranzitorii;
-
deblocarea posturilor;
-
semnarea unui acord între Guvern și sindicate.
Până la un anunț oficial al SANITAS, pacienții trebuie să considere că greva rămâne programată.
Cum poate afla pacientul dacă programarea este afectată
Cele mai sigure surse sunt:
-
site-ul spitalului;
-
pagina oficială de Facebook a unității;
-
centrala telefonică;
-
secția unde este făcută programarea;
-
medicul curant;
-
mesajele transmise de spital;
-
casa județeană de asigurări.
Pacientul nu ar trebui să renunțe singur la o consultație importantă fără să verifice.
În unele spitale, personalul poate protesta simbolic, dar activitatea programată poate continua aproape normal. În altele, participarea poate fi suficient de mare pentru a impune reprogramări.
Ce se întâmplă cu pacienții oncologici și cei cu boli cronice
Tratamentele care nu pot fi întrerupte trebuie menținute.
În această categorie pot intra:
-
chimioterapia;
-
radioterapia;
-
dializa;
-
transfuziile;
-
tratamentele biologice;
-
administrarea unor medicamente intravenoase;
-
procedurile pentru pacienții cu afecțiuni grave;
-
monitorizarea sarcinilor cu risc;
-
intervențiile care nu pot fi amânate în siguranță.
Totuși, pacientul trebuie să confirme programarea, deoarece organizarea poate diferi între unități.
Un tratament oncologic nu trebuie amânat din proprie inițiativă pe baza informațiilor generale despre grevă.
Ce se întâmplă cu operațiile programate
Intervențiile urgente trebuie efectuate.
Operațiile elective, care pot fi amânate fără un pericol imediat, pot fi reprogramate.
Decizia este medicală și administrativă și trebuie luată în funcție de:
-
starea pacientului;
-
riscul întârzierii;
-
disponibilitatea echipei;
-
durata grevei;
-
capacitatea secției;
-
existența locurilor în terapie intensivă.
Pacientul trebuie să primească o nouă dată și instrucțiuni despre analizele preoperatorii. Unele investigații pot fi valabile numai o perioadă limitată și ar putea trebui repetate.
De ce greva poate afecta și personalul care nu protestează
Chiar dacă un angajat nu participă, activitatea sa depinde de întreaga echipă.
O operație necesită:
-
chirurg;
-
anestezist;
-
asistente;
-
infirmiere;
-
personal ATI;
-
laborator;
-
sterilizare;
-
personal administrativ.
Lipsa unei părți a echipei poate face imposibilă procedura programată.
În același timp, angajații care continuă să lucreze pot prelua o parte din sarcinile colegilor aflați în grevă, cu riscul creșterii timpului de așteptare.
De ce protestul din 2026 este considerat amplu
SANITAS are aproape 100.000 de membri și a anunțat acțiuni în sute de unități sanitare.
Sindicatul descrie greva drept o reacție la mai multe măsuri acumulate, nu numai la un singur articol din legea salarizării.
Protestele au început anterior prin:
-
banderole albe;
-
pichetări;
-
manifestații;
-
notificări adresate Guvernului;
-
avertismente privind greva generală.
În iunie, aproximativ 100.000 de sindicaliști din sănătate au fost chemați să poarte banderole albe, în semn de protest față de noua grilă.
Pacienții nu trebuie să amâne urgențele
Mesajul principal pentru populație este că greva poate afecta activitatea programată, nu dreptul la îngrijire în caz de urgență.
Înainte de 28 iulie, pacienții cu programări ar trebui să verifice situația direct la spital.
Cei cu simptome severe trebuie să sune la 112 sau să se prezinte la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, indiferent de protest.
Greva generală rămâne programată să înceapă pe 28 iulie, dar evoluția depinde de negocierile dintre Guvern și sindicate. Până la un acord oficial, spitalele trebuie să se pregătească pentru menținerea serviciilor obligatorii, iar pacienții pentru posibile reprogramări.



