Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Primul caz de hantavirus din 2026 a fost confirmat la Arad. Medicul Tudor Ciuhodaru explică ce este hantavirusul, cum se transmite, care sunt simptomele și de ce riscul unei epidemii în România este redus.
Primul caz de hantavirus din 2026 confirmat în România, la Arad, a readus în atenția publică o infecție rară, dar potențial gravă.
Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru atrage însă atenția că riscul real pentru populație rămâne scăzut și că hantavirusul nu trebuie comparat cu virusuri extrem de contagioase precum gripa sau COVID-19.
Potrivit datelor prezentate de medic, în perioada 2023-2026 au fost înregistrate doar 15 cazuri în România, iar virusul implicat în focarul de pe nava MV Hondius este diferit de tulpinile care circulă în țara noastră.
Ce este hantavirusul
Hantavirusul nu este un virus nou. El a fost identificat încă din anii 1970 în Coreea de Sud, iar ulterior au fost descoperite mai multe tipuri de hantavirus în diferite regiuni ale lumii.
De fapt, hantavirusul reprezintă o familie de virusuri purtate în principal de rozătoare. Doar aproximativ 10 dintre aceste virusuri pot infecta omul.
„Nu este un singur virus, ci o familie de virusuri existente la rozătoare”, explică dr. Tudor Ciuhodaru.
Infecția este considerată rară la nivel global, însă anumite tulpini pot provoca forme severe de boală, cu mortalitate ridicată, în special în America de Sud.
Cum se transmite hantavirusul
Principala sursă de infecție o reprezintă rozătoarele infectate. Virusul ajunge la om prin inhalarea particulelor contaminate din aer, provenite din urină, salivă sau fecale de șoarece ori șobolan.
Riscul apare mai ales în:
- spații închise și prăfuite
- poduri, beciuri sau magazii;
- zone infestate cu rozătoare;
- clădiri abandonate sau neigienizate.
Virusul mai poate fi transmis:
- prin contactul mâinilor contaminate cu ochii sau mucoasele;
- prin alimente contaminate;
- foarte rar, prin mușcătura rozătoarelor.
Se transmite de la om la om?
Unul dintre cele mai importante aspecte subliniate de dr. Ciuhodaru este că majoritatea hantavirusurilor NU se transmit între oameni.
„Riscul real în România este scăzut. Nu se răspândesc cu ușurință între oameni. Sunt diferențe privind atât virusul implicat în România cât și diferențe majore de transmitere față de gripă sau Covid”, avertizează medicul.
Singura excepție documentată este virusul Andes, întâlnit în America de Sud. Chiar și în acest caz, transmiterea apare rar și necesită contact apropiat și prelungit cu persoana infectată.
Specialiștii susțin că tocmai această capacitate redusă de transmitere face improbabil un scenariu pandemic.
„Nu rata mortalității contează pentru potențialul pandemic, ci abilitatea de transmitere de la un om la altul”, subliniază dr. Tudor Ciuhodaru.
Cum se manifestă hantavirusul: cele două forme majore de boală la om
Manifestările infecției cu hantavirus diferă în funcție de tulpina virală și de regiunea geografică. Specialiștii împart boala în două mari forme clinice, fiecare având simptome și complicații specifice.
Simptomele apar, de regulă, la 1-6 săptămâni după expunerea la virus.
1. Sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS), întâlnit în America de Nord, Centrală și de Sud
Această formă este provocată de hantavirusurile prezente în America, precum:
- Sin Nombre virus;
- New York virus;
- Andes virus.
Boala debutează asemănător unei gripe severe și poate evolua rapid către insuficiență respiratorie gravă.
Primele simptome:
- febră mare;
- frisoane;
- dureri musculare intense;
- oboseală accentuată;
- cefalee;
- amețeli;
- greață și vărsături;
- dureri abdominale;
- diaree;
- tuse.
După câteva zile apare faza cardiopulmonară, cea mai periculoasă:
- dificultăți severe de respirație;
- acumulare de lichid în plămâni;
- tahicardie și aritmii;
- scăderea tensiunii arteriale;
- șoc cardiogen;
- insuficiență respiratorie acută.
Medicii avertizează că această formă are o mortalitate ridicată, de aproximativ 40%, mai ales în lipsa tratamentului intensiv rapid.
2. Febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), întâlnită în Asia și Europa Centrală și de Est
Această formă este asociată cu virusuri precum:
- Puumala;
- Hantaan;
- Dobrava;
- Seoul;
- Saaremaa.
Este mai frecventă în Europa Centrală și de Est, Scandinavia și Asia și afectează în principal rinichii.
Simptomele includ:
- febră;
- dureri lombare;
- dureri abdominale;
- stare generală sever alterată;
- tulburări urinare;
- afectare renală;
- hemoragii interne în formele grave.
Severitatea bolii diferă în funcție de tipul virusului:
- virusurile Hantaan și Dobrava pot avea mortalitate de 5-15%;
- Puumala și Seoul determină, de obicei, forme mai ușoare, cu mortalitate sub 1%.
Recuperarea poate dura câteva săptămâni sau chiar luni, în special la pacienții cu afectare renală importantă.
„Tabloul clinic depinde de specia virală și de regiune”, explică medicul Tudor Ciuhodaru, subliniind că simptomele trebuie evaluate rapid dacă există antecedente de expunere la rozătoare sau spații contaminate.
În funcție de tipul virusului, boala poate afecta:
- plămânii, provocând sindrom pulmonar cu hantavirus;
- rinichii, provocând febră hemoragică cu sindrom renal.
În formele severe pot apărea insuficiență respiratorie, șoc și hemoragii interne.
Când trebuie mers la spital
Medicii recomandă prezentarea urgentă la spital atunci când apare un sindrom pseudogripal care se agravează rapid, mai ales dacă există antecedente de expunere la rozătoare sau spații contaminate.
Un context epidemiologic sugestiv este esențial pentru diagnostic. Confirmarea se face prin analize de laborator și identificarea anticorpilor specifici.
În prezent:
- nu există tratament antiviral specific;
- nu există vaccin disponibil pentru populația generală;
- tratamentul este în principal de susținere și monitorizare intensivă.
Din acest motiv, prevenția rămâne cea mai importantă armă.
Cum ne putem proteja
Specialiștii recomandă:
- evitarea contactului cu rozătoarele;
- aerisirea spațiilor închise înainte de curățenie;
- utilizarea măștilor și mănușilor în zone cu praf;
- dezinfectarea suprafețelor contaminate;
- depozitarea corectă a alimentelor.
De ce riscul unei epidemii în România este redus
Potrivit explicațiilor oferite de dr. Tudor Ciuhodaru, tulpinile prezente în România sunt diferite de virusul Andes implicat în focarul de pe nava MV Hondius și nu au capacitate de transmitere eficientă între oameni.
„Riscul real în România este svăzut. Virusul prezent în România este diferit de cel din focarul de pe nava de croazieră și nu se transmite de la om la om”, precizează medicul.
Chiar dacă hantavirusul poate provoca forme severe, specialiștii insistă că populația nu trebuie să intre în panică, ci să se informeze corect și să respecte măsurile de prevenție.
