Din cuprinsul articolului
Aproximativ jumătate din populația lumii este infectată cu Helicobacter pylori, una dintre cele mai răspândite bacterii. În cele mai multe cazuri, persoanele infectate nu au simptome, însă, în timp, infecția poate favoriza apariția gastritei, ulcerului și, în unele situații, a cancerului gastric.
Interesul pentru această bacterie a crescut după ce cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München au anunțat dezvoltarea unui nou compus experimental, despre care spun că este de până la 60 de ori mai eficient împotriva Helicobacter pylori decât unele tratamente actuale. Descoperirea se află însă în faza de cercetare și mai sunt necesare studii înainte ca noul tratament să ajungă în practica medicală.
Gastroenterologul dr. Vasil Koynarski explică de ce această bacterie este atât de greu de eliminat și ce riscuri implică.
Ce este Helicobacter pylori?

Helicobacter pylori este o bacterie gram negativă care s a adaptat să trăiască într unul dintre cele mai ostile medii din organism, stomacul.
În mod normal, acidul gastric distruge majoritatea microorganismelor care ajung în tubul digestiv. Helicobacter pylori a dezvoltat însă mecanisme care îi permit să supraviețuiască.
„Are o formă spiralată și se deplasează cu ajutorul unor flageli, reușind să pătrundă sub stratul protector de mucus al stomacului, unde aciditatea este mai redusă. În plus, produce urează, o enzimă care neutralizează acidul din jurul bacteriei și îi creează un mediu favorabil pentru supraviețuire”, explică medicul.
Din acest motiv, bacteria poate rămâne în stomac timp de zeci de ani.
„Se comportă ca o gherilă experimentată”
„Este extrem de adaptabilă și nu urmărește să distrugă rapid organismul gazdă. Strategia sa este să se instaleze pentru o perioadă foarte lungă și să rămână neobservată”, spune dr. Koynarski.
Helicobacter pylori produce toxine care afectează treptat mucoasa stomacului și întrețin o inflamație cronică.
Potrivit specialistului, peste 50 la sută dintre persoanele infectate nu au niciun simptom. Mulți oameni se infectează în copilărie și află despre existența bacteriei abia după apariția unor probleme digestive.
Ce poate activa infecția
În multe situații, bacteria rămâne inactivă ani la rând. Problemele apar atunci când mecanismele naturale de apărare ale stomacului sunt afectate.
Printre factorii care pot favoriza agravarea infecției se numără:
• stresul prelungit;
• alimentația dezechilibrată;
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• administrarea frecventă a antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a aspirinei.
În aceste condiții, inflamația se poate accentua și pot apărea gastrita, eroziunile sau ulcerul.
Cum se transmite helicobacter pylori
Medicul spune că bacteria este foarte contagioasă și se transmite în principal prin contact apropiat între persoane. Infecția nu se transmite prin aer, precum gripa sau răceala.
Cele mai frecvente căi de infectare sunt:
• igiena deficitară a mâinilor după folosirea toaletei;
• contactul cu saliva unei persoane infectate, inclusiv prin folosirea în comun a tacâmurilor sau paharelor;
• consumul de apă sau alimente contaminate, în special fructe și legume nespălate corespunzător.
Ce boli poate provoca
Ținta principală a bacteriei este mucoasa stomacului și prima porțiune a intestinului subțire, duodenul.
Gastrita cronică. Prima consecință a infecției este inflamația persistentă a mucoasei gastrice. Pacienții pot acuza arsuri, balonare, senzație de stomac plin, greață sau disconfort după masă.
Ulcerul gastric și duodenal
La aproximativ 10 până la 15 la sută dintre persoanele infectate, inflamația evoluează spre ulcer. Potrivit datelor medicale, helicobacter pylori este responsabilă de peste 80 la sută dintre ulcerele gastrice și de aproape 90 la sută dintre ulcerele duodenale.
Netratat, ulcerul poate provoca hemoragii digestive sau perforația stomacului, complicații care reprezintă urgențe medicale.
Cancerul de stomac
Cea mai gravă complicație apare după ani sau chiar decenii de infecție persistentă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat Helicobacter pylori drept agent cancerigen din grupa I, ceea ce înseamnă că există dovezi clare privind legătura dintre infecția de lungă durată și apariția cancerului gastric.
Inflamația cronică poate duce la modificări ale mucoasei stomacului, crescând riscul de adenocarcinom gastric și de limfom MALT, o formă rară de cancer al țesutului limfatic.



