Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea arterială poate evolua ani de zile fără simptome evidente. O persoană se poate simți bine, în timp ce presiunea crescută exercită în mod constant o presiune asupra vaselor de sânge și organelor.
Inima, creierul, rinichii, ochii și vasele de sânge sunt printre principalele organe și sisteme afectate de hipertensiunea arterială. De aceea, medicii recomandă monitorizarea regulată a tensiunii și tratamentul atunci când acesta este indicat.
1. Inima muncește mai mult
Când tensiunea arterială rămâne crescută, inima trebuie să pompeze sângele împotriva unei rezistențe mai mari.
În timp, mușchiul ventriculului stâng se poate îngroșa. Afecțiunea se numește hipertrofie ventriculară stângă.
La început, această modificare poate să nu provoace niciun simptom. Pe termen lung, însă, hipertensiunea necontrolată crește riscul de boală coronariană, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm cardiac.
De aceea, o tensiune bună la cabinet sau acasă nu este importantă doar pentru valoarea afișată pe aparat. Controlul ei protejează inima pe termen lung.
2. Creierul este expus unui risc mai mare de accident vascular cerebral
Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.
Presiunea crescută poate afecta și vasele mici de sânge din creier. În timp, aceste modificări pot contribui la apariția unor leziuni cerebrale și la declinul funcțiilor cognitive.
Controlul tensiunii arteriale este astfel important atât pentru reducerea riscului de AVC, cât și pentru protejarea sănătății creierului.
Dacă apar brusc amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, asimetrie facială, pierderea echilibrului sau o durere de cap extrem de puternică, este nevoie de ajutor medical de urgență.
3. Rinichii pot fi afectați fără să doară
Rinichii filtrează sângele și au un rol important în reglarea tensiunii arteriale. În același timp, vasele mici din rinichi sunt vulnerabile la presiunea crescută.
Hipertensiunea poate deteriora aceste vase și poate afecta treptat capacitatea rinichilor de a filtra sângele.
Problema este că boala renală cronică poate evolua mult timp fără simptome evidente.
De aceea, medicul poate recomanda analize precum creatinina, rata estimată de filtrare glomerulară și verificarea albuminei din urină pentru a identifica din timp eventualele modificări.
4. Ochii pot oferi indicii despre efectele hipertensiunii
Presiunea arterială crescută poate deteriora vasele de sânge ale retinei.
În formele mai severe pot apărea hemoragii, edem și afectarea nervului optic. Modificările incipiente pot trece însă neobservate de pacient. Examinarea oftalmologică poate ajuta la identificarea unor astfel de modificări.
5. Vasele de sânge se deteriorează treptat
Hipertensiunea exercită o presiune constantă asupra pereților arteriali. În timp, acest lucru poate contribui la rigidizarea arterelor și la dezvoltarea aterosclerozei.
Riscul nu se limitează la arterele inimii. Pot fi afectate și vasele care alimentează creierul sau membrele inferioare.
Combinația dintre hipertensiune, colesterol crescut, fumat, diabet și alți factori de risc cardiovascular poate crește și mai mult riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Cum poate fi depistată afectarea organelor
Măsurarea tensiunii arteriale este doar o parte a evaluării.
În funcție de situație, medicul poate recomanda:
-
- ECG și, dacă este necesar, ecocardiografie, pentru evaluarea inimii.
- Analize de sânge, inclusiv creatinină și estimarea funcției renale.
- Analiza urinei și verificarea albuminei, pentru identificarea afectării renale.
- Consult oftalmologic și examinarea retinei.
- Analize pentru colesterol și glicemie.
- Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore.
- Investigații neurologice sau imagistice atunci când apar simptome care le justifică.
Nu toate aceste investigații sunt necesare pentru fiecare persoană cu hipertensiune. Medicul stabilește ce teste sunt indicate în funcție de vârstă, valorile tensiunii, factorii de risc și istoricul medical.
De ce nu trebuie întrerupt tratamentul când te simți bine
Una dintre problemele hipertensiunii este că poate să nu provoace simptome. Faptul că te simți bine nu înseamnă că tensiunea este controlată fără tratament.
Dacă medicul a prescris medicamente antihipertensive, acestea trebuie administrate conform recomandării. Nu este indicată oprirea tratamentului doar pentru că valorile au revenit la normal. Valorile normale pot fi chiar rezultatul tratamentului urmat corect.
Renunțarea la fumat, reducerea consumului de sare, menținerea unei greutăți sănătoase, activitatea fizică regulată și alimentația echilibrată pot contribui, de asemenea, la controlul tensiunii arteriale.
Hipertensiunea poate afecta organele înainte să apară simptome
Inima, creierul, rinichii, ochii și vasele de sânge pot fi afectate de hipertensiunea arterială pe termen lung, chiar și atunci când persoana nu observă schimbări evidente.
De aceea, este important să îți verifici tensiunea în mod regulat și să urmezi recomandările medicului atunci când valorile sunt crescute.
Controlul hipertensiunii reduce riscul unor complicații grave, inclusiv infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și boală renală cronică.
