Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O arteră coronară se poate îngusta, iar mușchiul inimii poate primi prea puțin sânge și oxigen fără ca persoana să simtă durerea toracică pe care o asociază cu o problemă cardiacă. Fenomenul poartă numele de ischemie silențioasă. Uneori nu provoacă niciun simptom evident, iar în alte situații apar manifestări ușor de confundat cu probleme digestive, oboseală sau o stare generală de rău.
Ischemia cardiacă apare atunci când o parte a mușchiului inimii primește mai puțin sânge și oxigen decât are nevoie.
Una dintre cauzele principale este îngustarea arterelor coronare prin ateroscleroză.
Dacă fluxul sangvin este blocat suficient de mult, țesutul cardiac poate fi lezat și apare infarctul.
Deși durerea sau presiunea în piept reprezintă simptome cunoscute, American Heart Association avertizează că unele episoade ischemice apar fără durere și fără simptome evidente.
Ce este ischemia „tăcută”
În timpul unui episod de ischemie silențioasă, fluxul sangvin spre inimă este redus, dar persoana nu percepe simptomele tipice.
Poate continua activitatea fără să știe că inima primește prea puțin oxigen.
Unele persoane au chiar infarcte pe care nu le recunosc în momentul în care se produc.
Dovezile leziunii sunt descoperite ulterior la electrocardiogramă, ecocardiografie, RMN cardiac sau alte investigații.
Nu trebuie să existe neapărat durere în piept
Atunci când ischemia produce simptome, ele pot fi diferite de durerea toracică „clasică”.
American Heart Association enumeră printre manifestările posibile:
-
lipsa de aer;
-
transpirațiile;
-
greața sau vărsăturile;
-
amețeala;
-
palpitațiile;
-
durerea în partea superioară a corpului;
-
o senzație asemănătoare indigestiei sau arsurilor gastrice.
Aceste simptome pot avea numeroase alte cauze.
Problema este că tocmai caracterul lor nespecific poate face ca o problemă cardiacă să fie trecută cu vederea.
„Indigestia” poate fi uneori un simptom cardiac
Disconfortul provocat de ischemie poate semăna uneori cu arsurile gastrice.
Persoana poate presupune că a mâncat prea mult sau că are reflux.
În special atunci când senzația apare în timpul efortului, stresului sau expunerii la frig și se asociază cu lipsă de aer, transpirație, greață ori slăbiciune, o cauză cardiacă trebuie luată în calcul.
Oboseala neobișnuită poate fi trecută cu vederea
American Heart Association arată că un infarct silențios poate provoca manifestări discrete precum oboseală prelungită, indigestie sau disconfort în spate ori mandibulă.
Oboseala este extrem de nespecifică și, de cele mai multe ori, nu are legătură cu un infarct.
Devine mai îngrijorătoare când apare brusc, este neobișnuit de intensă sau se combină cu alte simptome cardiovasculare.
Disconfortul poate apărea în spate sau mandibulă
Durerea cardiacă nu se limitează întotdeauna la centrul pieptului.
Poate fi resimțită în:
-
brațe;
-
umeri;
-
spate;
-
gât;
-
mandibulă.
În infarctele silențioase, senzația poate fi atât de discretă încât persoana o interpretează ca o întindere musculară sau o problemă dentară.
Diabetul crește probabilitatea ischemiei silențioase
Persoanele cu diabet se numără printre cele la care ischemia fără simptome tipice este întâlnită mai frecvent.
American Heart Association indică diabetul și antecedentele de infarct printre situațiile asociate cu o probabilitate mai mare de ischemie silențioasă.
Una dintre explicații este afectarea nervilor care transmit semnalele de durere, fenomen care poate apărea în diabetul de lungă durată.
Cum poate fi descoperită dacă nu doare
În funcție de simptome și profilul de risc, medicul poate utiliza investigații precum:
-
electrocardiograma;
-
testul de efort;
-
monitorizarea Holter;
-
ecocardiografia;
-
RMN-ul cardiac;
-
analize pentru markerii de afectare a mușchiului cardiac.
Aceste teste nu sunt însă necesare automat oricărei persoane fără simptome. Alegerea investigațiilor depinde de istoricul medical și de evaluarea clinică.
„Silențios” nu înseamnă lipsit de pericol
Faptul că un episod ischemic nu doare nu îl face benign.
Dacă mușchiul cardiac este privat suficient de mult timp de oxigen, poate suferi leziuni chiar dacă pacientul nu simte simptomele tipice.
Un infarct nerecunoscut poate fi descoperit abia ulterior și poate crește probabilitatea altor probleme cardiace.
Durerea sau presiunea toracică, lipsa severă de aer, transpirațiile reci, greața, slăbiciunea bruscă ori disconfortul apărut în braț, spate, gât sau mandibulă necesită evaluare medicală urgentă, mai ales dacă sunt noi sau intense.
