Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu arată că anumite componente ale laptelui matern sunt asociate cu mai puține gene de rezistență la antibiotice în intestinul bebelușilor.
Laptele matern ar putea avea un rol mult mai complex decât simpla hrănire a nou-născutului
Un nou studiu internațional sugerează că anumite componente din laptele uman pot contribui la reducerea genelor asociate rezistenței la antibiotice din intestinul bebelușilor, într-o perioadă esențială pentru formarea microbiomului.
Cercetarea a fost coordonată de Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice din Spania (CSIC) și a analizat modul în care laptele matern influențează bacteriile care colonizează intestinul în primele luni de viață.
Laptele matern și microbiomul bebelușului
Primele luni de viață reprezintă o etapă critică pentru dezvoltarea microbiotei intestinale. Comunitatea de bacterii care se formează în această perioadă poate influența sănătatea copilului pe termen lung.
Potrivit studiului, alăptarea exclusivă este asociată cu o cantitate mai mică și o diversitate redusă a genelor de rezistență la antimicrobiene din intestinul bebelușilor.
Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre marile provocări ale medicinei moderne. Bacteriile care dezvoltă mecanisme de apărare împotriva antibioticelor pot face infecțiile mai greu de tratat și pot limita eficiența unor medicamente folosite de zeci de ani.
Secretul ar putea fi în oligozaharidele din laptele matern
Cercetătorii au identificat un posibil mecanism prin care laptele matern poate influența microbiomul intestinal: oligozaharidele din laptele uman (HMO).
Aceste molecule naturale nu sunt digerate direct de bebeluș, însă servesc drept hrană pentru anumite bacterii benefice din intestin. Astfel, ele pot contribui la menținerea unui echilibru al microbiotei și pot limita dezvoltarea unor bacterii purtătoare de gene de rezistență la antibiotice.
„HMO acționează ca modulatori ecologici ai microbiotei intestinale”, au explicat cercetătorii, arătând că aceste componente favorizează dezvoltarea microorganismelor capabile să le utilizeze și pot reduce răspândirea anumitor gene de rezistență.
Cum a fost realizat studiul
Pentru cercetare, oamenii de știință au analizat probe de scaun de la 57 de bebeluși în vârstă de o lună din Valencia, Spania, precum și probe de lapte matern de la mamele acestora.
Rezultatele au fost ulterior comparate și validate folosind date provenite de la alți 199 de bebeluși alăptați din Țările de Jos.
Cercetătorii au observat că atât tipul nașterii, cât și alimentația pot influența „rezistomul” intestinal, adică totalitatea genelor de rezistență la antimicrobiene prezente în bacteriile din intestin, arată euronews.com.
Nașterea și alimentația pot lăsa urme asupra microbiomului
Studiul indică faptul că există diferențe între microbiomul bebelușilor născuți prin cezariană și cel al copiilor veniți pe lume natural.
Totuși, autorii subliniază că alimentația din primele luni de viață are un rol important în această perioadă în care microbiota intestinală se află în plin proces de formare.
Alăptarea, o piesă importantă în sănătatea timpurie
Rezultatele nu înseamnă că laptele matern poate înlocui tratamentele medicale sau că poate preveni toate infecțiile, însă adaugă o nouă perspectivă asupra complexității sale biologice.
Pe lângă nutrienți, laptele matern conține numeroase substanțe active care interacționează cu organismul copilului și cu bacteriile benefice din intestin.
În contextul creșterii globale a rezistenței la antibiotice, cercetătorii consideră că înțelegerea acestor mecanisme ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de prevenție încă din primele zile de viață.
