Societatea Română de Pneumologie a adus la aceeași masă de discuții lideri de opinie importanți din domeniul pneumologiei și cardiologiei, profesioniști în sănătate publică, autorități, reprezentanți ai vieții sociale din România și jurnaliști, în vederea conturării unui obiectiv comun: o redare corectă și cât mai eficientă a subiectelor referitoare la problematica fumatului în România.
Cel mai important element al strategiei anti-fumat al Societății Române de Pneumologie, potrivit prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, este adoptarea unei legi de interzicere totală a fumatului în public.
„Misiunea noastră este de a avea o lege anti-fumat completă, care să fie nu numai emisă, ci şi monitorizată, în aplicare. Alături de lege este nevoie de pachete educaţionale, taxe mai mari pentru tutun şi pictograme sugestive pentru a reduce numărul de fumători” este de părere prof. dr. Florin Mihălțan. Totodată, președintele Societății Române de Pneumologie a subliniat exemplul Spaniei, țară în care, în urma adoptării legii anti-fumat, numărul fumătorilor s-a redus semnificativ.
Demersurile Societății Române de Pneumologie de a aplica o legislație care să interzică fumatul în spațiile publice și de a reduce numărul fumărilor este și un demers ce aliniază România la politica globală de sănătate.
„S-au făcut paşi importanţi, dar nu suficienţi. La ultimele ședinţe ale Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății s-au stabilit obiective foarte clare: reducerea cu 30% a numărului de fumători, până în 2025. Există și țări mai ambițioase, Finlanda, Irlanda şi Scoţia, care îşi propun ca, după 2025, să nu mai aibă mai mult de 5% fumători, din totalul populației”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa.
Acțiunea de implementare a normelor unei legi anti-fumat și încercarea de a schimba comportamente sociale este una greoaie și anevoioasă, de aceea, în această inițiativă este nevoie de parteneri.
„Societatea Română de Cardiologie are un parteneriat cu Societatea Română de Pneumologie în ceea ce privește interzicerea fumatului în spațiile publice. 60-65% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare, comparativ cu media europeană, cea de 40%. Fumatul este principalul factor de risc de infarct miocardic la tineri. 80-90% dintre cei care fac infarct sunt fumători. Vârsta arterelor la fumători este cu 10-15 ani mai mare decât cea reală. Este nevoie de o strategie, iar principala ţintă este populaţia tânără”, a declarat Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, președintele Societății Române de Cardiologie.
Conform prof. dr. Maria Dorobanțu, odată cu obiceiului fumatului de la vârste din ce în ce mai mici, crește și riscul cardiovascular și al altor afecțiuni, în rândul persoanelor tinere.
„Societatea Română de Hipertensiune susține demersurile Societății Române de Pneumologie cu privire la aplicarea legii anti-fumat. Vârsta persoanelor care fac infarct coboară sub 30 de ani. Cel mai tânăr pacient cu infarct pe care l-am întâlnit, în practica mea medicală, avea 28 de ani! Şi vârsta celor care suferă un accident vascular a scăzut foarte mult. Una dintre cauzele importante ale acestei situații dramatice este fumatul timpuriu, de la vârsta de 9-10 ani”, a declarat prof. dr. Maria Dorobanţu, președintele Societății Române de Hipertensiune.
De aceea, rolul educației este unul foarte important, în egală măsură cu existența unor mentori –educatori, care să ofere viitoarei generații un exemplu de moralitate.
„O generaţie needucată sau o generaţie care nu înţelege că nu e bine să faci anumite lucruri şi că este necesar să ai anumite conduite pozitive, va fi o generaţie bolnavă, o generaţie fără valori morale. Trebuie ca efortul să fie concentrat. Cred că educaţia trebuie să se implice foarte mult în această zonă, însă degeaba introducem ore de educaţie pentru sănătate şi profesorul îi spune că nu este bine să fumeze, iar atunci când iese din şcoală îşi aprinde o ţigară. Fumatul se transformă nu într-o acţiune individuală, ci într-o chestiune colectivă <<daca toţi o fac, eu de ce să nu o fac?!>>. Aici trebuie să intervenim, numai că lucrul trebuie să fie psihologic. Trebuie să explicăm”, a declarat conf. dr. Gabriel Ispas, secretar general în Ministerul Educației.
În cadrul dezbaterii a fost punctat și dreptul nefumătorilor de a nu deveni fumători pasivi, obligați de circumstanțe: „Un pas important este să ne integrăm în normele europene. Ne-am dorit foarte mult ca ţară să aderăm la Uniunea Europeană. Cred că un pas esenţial este să ne integrăm în UE, în normele sociale şi în cultura pe care Uniunea Europeană o are. Din tot spaţiul european, noi suntem ultima ţară care nu a adoptat o legislaţie în sensul interzicerii fumatului în spaţiile publice închise, tocmai pentru protecţia sănătăţii cetăţenilor, în scop preventiv, în scop profilactic. Această iniţiativă este practic un pariu pentru sănătatea tinerei generaţii şi pentru a crea un alt tip de normă socială, în care ne orientăm cu toţii” a afirmat deputata Aurelia Cristea.
În aceeași măsură, conf. dr. Florin Bîrsășteanu este optimist în adoptarea legii anti-fumat, cât de curând: „Am constatat cu insatisfacţie că lucrurile merg foarte greu în Parlament. A elabora o lege e un proces foarte greoi, cu o largă consultare a unor variate organisme care îşi aduc aportul la finisarea proiectului iniţial al legii. Sigur, această lege care ar urma să interzică fumatul în spaţiile publice este absolut binevenită şi trebuie să convingem pe toţi ceilalţi parlamentari că suntem majoritatea şi că contăm în toată această elaborare a legii şi în mod normal şi firesc legea ar trebui să se adreseze celor care sunt mai mulţi, să producă mai multe efecte benefice asupra mai multor oameni”.
