Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Deficitul de vitamina B12 poate provoca pierderi de memorie, confuzie, schimbări de comportament, amorțeli și probleme de mers. Manifestările neurologice pot apărea chiar dacă hemoglobina și dimensiunea globulelor roșii sunt încă normale. Netratat prea mult timp, deficitul poate produce leziuni nervoase care nu se mai remit complet.
Vitamina B12 este cunoscută în special pentru rolul său în formarea globulelor roșii.
Mai puțin cunoscut este faptul că participă și la menținerea tecii de mielină, învelișul care protejează fibrele nervoase.
Din acest motiv, lipsa vitaminei poate afecta:
-
nervii periferici;
-
măduva spinării;
-
funcțiile cognitive;
-
echilibrul;
-
starea psihică.
La o persoană în vârstă, confuzia și pierderile de memorie pot fi atribuite prematur bolii Alzheimer, deși una dintre cauzele care trebuie excluse este deficitul de B12.
Simptomele neurologice pot apărea fără anemie
O hemoleucogramă normală nu exclude deficitul.
Unele persoane dezvoltă întâi:
-
furnicături în mâini sau picioare;
-
amorțeli;
-
senzație de arsură;
-
pierderea sensibilității;
-
mers nesigur;
-
dificultatea de a simți poziția picioarelor;
-
slăbiciune;
-
probleme de memorie;
-
încetinirea gândirii;
-
iritabilitate;
-
depresie;
-
confuzie.
Manifestările neuropsihiatrice pot preceda anemia și creșterea volumului globulelor roșii.
Această particularitate explică de ce deficitul poate rămâne nediagnosticat.
De ce poate semăna cu demența
Deficitul sever poate provoca:
-
dificultăți de concentrare;
-
uitarea informațiilor recente;
-
dezorientare;
-
modificări de personalitate;
-
apatie;
-
depresie;
-
agitație;
-
halucinații sau psihoză, în cazuri rare.
Simptomele nu sunt specifice și pot apărea în numeroase boli.
De aceea, testarea vitaminei B12 este frecvent inclusă în evaluarea unei persoane cu declin cognitiv.
Corectarea deficitului poate îmbunătăți simptomele, mai ales dacă tratamentul începe devreme. Nu orice demență asociată cu B12 este însă complet reversibilă, iar suplimentarea nu tratează boala Alzheimer la o persoană care nu are deficit.
Semnele de la nivelul picioarelor
Un indiciu important este asocierea problemelor de memorie cu simptome nervoase.
Pot apărea:
-
amorțeli simetrice;
-
senzația de „ace” în tălpi;
-
dificultatea de a merge pe întuneric;
-
pierderea echilibrului;
-
mers cu baza largă;
-
căderi;
-
scăderea sensibilității la vibrații;
-
slăbiciune musculară.
În formele avansate, deficitul poate produce degenerarea combinată subacută a măduvei spinării.
Cine are risc crescut
Deficitul nu apare numai la persoanele care nu consumă carne.
Sunt expuse:
-
persoanele vegane;
-
vegetarienii cu aport redus de ouă și lactate;
-
adulții în vârstă;
-
persoanele cu gastrită autoimună;
-
pacienții cu anemie pernicioasă;
-
persoanele operate la stomac sau intestin;
-
pacienții cu boală Crohn;
-
persoanele cu boală celiacă;
-
utilizatorii de metformin;
-
persoanele care iau mult timp inhibitori ai pompei de protoni;
-
pacienții cu probleme de absorbție;
-
consumatorii cronici de alcool.
Vitamina B12 se găsește în principal în alimente de origine animală și în produsele fortificate.
De ce vârstnicii sunt vulnerabili
Odată cu vârsta, stomacul poate produce mai puțin acid, iar vitamina se desprinde mai greu din proteinele alimentare.
Unii vârstnici au și gastrită atrofică sau folosesc medicamente care reduc aciditatea.
Astfel, o persoană poate consuma suficiente alimente cu B12 și totuși să nu absoarbă bine vitamina.
Ce analize se fac
Evaluarea poate include:
-
vitamina B12 serică;
-
hemoleucogramă;
-
volumul eritrocitar mediu;
-
acid metilmalonic;
-
homocisteină;
-
folat;
-
anticorpi anti-factor intrinsec;
-
anticorpi anti-celule parietale.
O valoare foarte mică susține diagnosticul, dar valorile de graniță pot necesita acid metilmalonic sau alte teste.
Boala renală poate crește acidul metilmalonic independent de B12, astfel încât rezultatele trebuie interpretate în context.
Folatul poate masca anemia
Administrarea de acid folic poate corecta parțial modificările din sânge produse de deficitul de B12, fără să oprească deteriorarea nervilor.
Astfel, anemia poate dispărea, în timp ce simptomele neurologice progresează.
Din acest motiv, dozele mari de folat nu trebuie luate pentru o presupusă anemie fără verificarea vitaminei B12.
Tratamentul depinde de cauză
Deficitul poate fi tratat cu:
-
comprimate în doze mari;
-
injecții intramusculare;
-
corectarea alimentației;
-
tratamentul bolii care împiedică absorbția.
Injecțiile sunt folosite mai ales când există:
-
simptome neurologice importante;
-
malabsorbție;
-
anemie pernicioasă;
-
deficit sever;
-
imposibilitatea tratamentului oral.
În anemia pernicioasă sau după anumite operații, tratamentul poate fi necesar toată viața.
Cât de repede se refac simptomele
Analizele hematologice se pot corecta în câteva săptămâni.
Simptomele nervoase se remit mai lent, uneori în câteva luni.
Dacă deficitul a fost sever și prelungit, unele probleme de mers, sensibilitate sau memorie pot rămâne permanente.
De aceea, amorțelile, dezechilibrul și schimbările cognitive nu trebuie amânate până la apariția anemiei.
Suplimentele nu trebuie luate la întâmplare
Vitamina B12 este în general bine tolerată, dar suplimentarea fără evaluare poate întârzia identificarea adevăratei cauze a simptomelor.
O persoană cu probleme de memorie poate avea:
-
boală Alzheimer;
-
depresie;
-
hipotiroidism;
-
efecte adverse medicamentoase;
-
apnee de somn;
-
boală vasculară;
-
deficit de B12;
-
mai multe cauze simultan.
Analiza vitaminei B12 este relativ simplă, dar trebuie integrată într-o evaluare medicală mai amplă.
Deficitul este important tocmai pentru că reprezintă una dintre cauzele tratabile ale afectării cognitive, iar simptomele neurologice pot apărea înainte ca hemoglobina să devină anormală.
