Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O presiune neobișnuită în piept și în zona coastelor apărea de fiecare dată când se ridica de pe scaun și mergea câțiva pași. Nu avea o durere puternică, respira normal și era convinsă că își întinsese un mușchi. Femeia lucra chiar într-un spital și cunoștea semnele clasice ale unui infarct, dar nu și-a dat seama că inima sa era în pericol.
Investigațiile inițiale nu au indicat modificări ale electrocardiogramei sau ale troponinei. Pentru că senzația a continuat și în ziua următoare, s-a adresat unui cardiolog. Examinarea arterelor coronare a arătat două îngustări severe, dintre care una într-o arteră a cărei blocare poate provoca un infarct extins.
Cazul atrage atenția asupra formelor mai puțin evidente în care se poate manifesta boala coronariană, mai ales la femei. Disconfortul în piept rămâne cel mai frecvent semn al infarctului atât la femei, cât și la bărbați, dar poate fi perceput ca presiune, strângere, arsură, greutate sau o stare greu de descris, nu neapărat ca o durere violentă.
Presiunea apărea când se ridica și începea să meargă
Julie Charnet lucrează în Philadelphia ca coordonatoare în cadrul unui serviciu de neurochirurgie. Într-o zi, după ce s-a ridicat de la birou pentru a-și lua sticla cu apă, a simțit o presiune ciudată în piept și în cutia toracică.
Senzația a dispărut după ce s-a așezat, așa că a ignorat-o.
În ziua următoare, episodul s-a repetat. De fiecare dată când se ridica și făcea câțiva pași, apărea aceeași strângere. Nu avea dificultăți de respirație și nu simțea durerea severă pe care o asocia cu un infarct.
În timp ce aștepta pe hol ca senzația să treacă, o colegă asistentă medicală a observat că nu se simțea bine. Charnet i-a spus că simțea o jenă în partea superioară a corpului și că zona gâtului și a pieptului părea „ciudată”.
Colega i-a recomandat să meargă la urgență.
„Am crezut că era probabil un mușchi întins, dar am urmat sfatul ei. Îi datorez viața”, a relatat femeia într-un articol publicat de The Guardian.
Primele teste nu au arătat un infarct
La camera de gardă, femeia a menționat presiunea din piept, iar medicii i-au făcut o electrocardiogramă și analize pentru troponină.
Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii și poate arăta modificări produse de lipsa fluxului de sânge. Troponina este o proteină eliberată în sânge atunci când celulele mușchiului cardiac sunt lezate.
În cazul său, nici electrocardiograma, nici valorile troponinei nu au prezentat modificări considerate anormale. Femeia a fost externată cu medicamente pentru tensiune și colesterol.
Pentru că presiunea a continuat, a sunat a doua zi un cardiolog. Medicul a recomandat o coronarografie, investigație în care un cateter și o substanță de contrast sunt folosite pentru a vedea arterele care alimentează inima.
Examinarea a arătat blocaje importante în două artere. Una dintre îngustări se afla în artera descendentă anterioară stângă, cunoscută prin abrevierea LAD, una dintre principalele artere coronare.
O obstrucție severă în porțiunea proximală a acestei artere este numită uneori, în limbaj informal, „widowmaker”, deoarece poate întrerupe alimentarea unei suprafețe mari din mușchiul cardiac.
Medicii au luat în calcul o operație de bypass, însă în cele din urmă au reușit să restabilească circulația prin montarea unui stent.
Avusese sau nu un infarct?
Charnet a relatat că medicii de la urgență au considerat ulterior că este posibil să fi suferit un infarct și că risca un nou eveniment fără intervenție.
Este clar că femeia avea o boală coronariană obstructivă severă, care necesita tratament rapid. Simptomele sale ar fi putut reprezenta angină provocată de efort, angină instabilă sau un alt tip de sindrom coronarian.
Sindromul coronarian acut include atât infarctul, cât și angina instabilă. În ambele situații, fluxul de sânge spre inimă este redus brusc, iar pacientul are nevoie de evaluare medicală imediată.
Cum pot fi normale electrocardiograma și troponina
Un rezultat inițial normal nu înseamnă că toate formele de boală coronariană au fost excluse.
Electrocardiograma surprinde activitatea inimii în momentul înregistrării. Unele modificări pot apărea numai în timpul simptomelor, pot fi tranzitorii sau pot deveni vizibile mai târziu. În anumite forme de ischemie, electrocardiograma poate rămâne normală.
Troponina arată dacă a apărut o leziune a mușchiului cardiac. Analiza nu măsoară direct cantitatea de placă din artere și nu arată toate îngustările coronariene.
O persoană poate avea artere sever îngustate și episoade de angină fără o creștere a troponinei, dacă celulele inimii nu au fost încă distruse. Troponina poate fi, de asemenea, normală la prima recoltare dacă analiza este făcută prea devreme.
Din acest motiv, ghidurile pentru evaluarea durerii toracice recomandă interpretarea simptomelor, electrocardiograma și măsurarea repetată a troponinei cardiace, în funcție de momentul debutului și de riscul pacientului. Unele persoane au nevoie și de ecografie cardiacă, angiografie CT, test de efort sau coronarografie.
Un test normal nu trebuie interpretat izolat de evoluția simptomelor. În cazul lui Charnet, faptul că presiunea reapărea la mers și continua și a doua zi a determinat investigații suplimentare.
Infarctul nu provoacă întotdeauna o durere ascuțită
Imaginea clasică a infarctului este cea a unei persoane care își duce brusc mâna la piept și se prăbușește din cauza unei dureri puternice. Unele infarcte încep astfel, dar altele se instalează treptat.
Disconfortul poate apărea și dispărea, poate fi ușor la început sau poate semăna cu:
- o greutate așezată pe piept;
- o centură care strânge toracele;
- presiune sau plenitudine;
- arsură;
- indigestie;
- durere musculară;
- tensiune în gât, spate ori umeri.
Conform American Heart Association, cel mai frecvent simptom al infarctului la ambele sexe este durerea sau disconfortul toracic. Unele persoane simt o presiune puternică, în timp ce altele descriu o jenă mult mai vagă.
Simptomele pot dura câteva minute, pot dispărea și reveni sau se pot intensifica la un efort aparent mic, cum ar fi mersul, urcatul scărilor ori transportarea cumpărăturilor.
Ce simptome apar mai frecvent la femei
Afirmația că femeile și bărbații au simptome complet diferite este prea simplă. Majoritatea femeilor care fac infarct au tot o formă de disconfort toracic.
Femeile prezintă însă mai frecvent și simptome care nu sunt recunoscute imediat drept cardiace. Acestea pot apărea împreună cu presiunea din piept sau, uneori, în absența ei:
- dificultăți de respirație;
- greață sau vărsături;
- indigestie și disconfort în partea superioară a abdomenului;
- transpirații reci;
- amețeală sau senzație de leșin;
- durere în spate, umeri, brațe, gât ori mandibulă;
- slăbiciune neobișnuită;
- oboseală intensă fără o explicație clară;
- anxietate sau o senzație că „ceva nu este în regulă”.
Unele femei descriu presiunea în partea inferioară a pieptului, în abdomenul superior sau între omoplați. Altele observă că nu mai pot face un efort tolerat fără probleme cu câteva zile înainte.
Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge din SUA arată că durerea toracică este frecventă atât la femei, cât și la bărbați, însă femeile raportează mai des durere la nivelul umărului, spatelui sau brațului, dificultăți de respirație, oboseală, slăbiciune și tulburări digestive.
Semnul observat la mers este important
În cazul lui Julie Charnet, presiunea apărea după ridicarea de pe scaun și efectuarea câtorva pași.
Simptomele declanșate de efort și calmate de repaus pot apărea atunci când arterele coronare sunt suficient de îngustate încât inima nu mai primește oxigenul necesar în timpul activității.
Chiar și un efort foarte mic crește nevoia inimii de sânge și oxigen. Dacă fluxul prin artere este limitat, pot apărea presiune, arsură, lipsă de aer, oboseală sau disconfort în partea superioară a corpului.
Angina este descrisă frecvent ca presiune sau strângere în piept, dar se poate extinde spre umeri, brațe, gât, mandibulă, abdomen ori spate. La unele persoane seamănă cu o indigestie sau se manifestă mai ales prin oboseală și lipsă de aer.
Un simptom nou apărut la un nivel de efort care era tolerat anterior trebuie evaluat, mai ales dacă se repetă sau se intensifică.
Femeile pot pune simptomele pe seama stresului
Oboseala, palpitațiile, greața, presiunea toracică și senzația de lipsă de aer pot apărea și în atacurile de panică, refluxul gastroesofagian, infecțiile respiratorii, anemia, problemele musculare sau tulburările hormonale.
Această suprapunere nu permite stabilirea cauzei acasă.
Unele femei își explică simptomele prin stres, lipsă de somn, menopauză sau o condiție fizică slabă. Și personalul medical poate considera inițial că manifestările sunt digestive, musculare sau legate de anxietate.
Analizele prezentate de American College of Cardiology arată că femeile, mai ales cele tinere, pot ajunge mai târziu la spital și pot primi mai rar anumite investigații cardiace. Societatea Europeană de Cardiologie atrage atenția și asupra diferențelor biologice, a prezentărilor clinice și a subreprezentării femeilor în cercetarea cardiovasculară.
A spune că un simptom poate fi provocat de anxietate nu exclude automat existența unei afecțiuni cardiace. Cele două pot exista și simultan.
Sarcina și menopauza pot oferi informații despre riscul cardiac
Evaluarea cardiovasculară a unei femei nu ar trebui să se limiteze la tensiune, colesterol, fumat, diabet, greutate și antecedente familiale.
Istoricul reproductiv poate aduce informații suplimentare. Riscul cardiovascular pe termen lung poate fi mai mare la femeile care au avut:
- hipertensiune în timpul sarcinii;
- preeclampsie sau eclampsie;
- diabet gestațional;
- naștere prematură;
- menopauză precoce;
- anumite boli autoimune;
- sindromul ovarelor polichistice, mai ales când este însoțit de tulburări metabolice.
O declarație științifică a American Heart Association arată că hipertensiunea și diabetul din timpul sarcinii sunt legate de o probabilitate mai mare de boli cardiovasculare în anii următori. Menopauza nu provoacă singură boala cardiacă, dar modificările hormonale și metabolice din această perioadă pot influența colesterolul, tensiunea, glicemia și distribuția grăsimii corporale.
Contraceptivele și terapia hormonală nu trebuie privite automat ca periculoase pentru toate femeile. Riscul depinde de vârstă, fumat, tensiune, antecedente de cheaguri, tipul și doza hormonilor și celelalte afecțiuni. Alegerea se face împreună cu medicul.
Analizele suplimentare nu înlocuiesc evaluarea de urgență
Specialiștii intervievați în relatarea lui Charnet au menționat lipoproteina(a), apolipoproteina B, proteina C reactivă de înaltă sensibilitate și scorul de calciu coronarian.
Aceste teste pot ajuta la estimarea riscului pe termen lung în anumite situații, dar nu sunt interschimbabile și nu stabilesc singure diagnosticul unui infarct.
Lipoproteina(a)
Lipoproteina(a), abreviată Lp(a), este o particulă din sânge al cărei nivel este determinat în mare măsură genetic. Nu apare de obicei în profilul lipidic standard.
Ghidul american pentru colesterol actualizat în 2026 recomandă măsurarea Lp(a) cel puțin o dată în viața adultă. O valoare ridicată poate crește riscul de infarct și accident vascular cerebral și poate determina o strategie mai intensă de control al celorlalți factori.
Lp(a) se măsoară printr-o analiză de sânge. Nu este un test genetic propriu-zis, chiar dacă nivelul său este în mare parte moștenit.
Apolipoproteina B
Apolipoproteina B, sau ApoB, reflectă numărul particulelor aterogene care pot pătrunde în pereții arterelor.
Testul poate fi util mai ales în cazul persoanelor cu diabet de tip 2, trigliceride crescute, sindrom cardiovascular-renal-metabolic sau boală cardiovasculară cunoscută. Nu este obligatoriu pentru fiecare persoană și se interpretează împreună cu LDL-colesterolul și restul profilului de risc.
Proteina C reactivă de înaltă sensibilitate
Hs-CRP măsoară un marker al inflamației. O valoare crescută poate contribui la reevaluarea riscului cardiovascular în anumite cazuri, dar nu arată direct că o arteră este îngustată.
Proteina poate crește din cauza unei infecții, a unei boli inflamatorii, a obezității sau a altor probleme. Nu este un test pentru diagnosticarea infarctului și nu trebuie interpretată fără context.
Scorul de calciu coronarian
Scorul de calciu coronarian este obținut printr-o tomografie fără substanță de contrast. Examinarea măsoară depozitele de calciu din plăcile aflate în arterele inimii.
Un scor mai mare indică, în general, o cantitate mai mare de ateroscleroză și poate ajuta medicul să decidă dacă este necesar un tratament preventiv mai intens.
Testul este folosit pentru evaluarea preventivă a unor persoane fără simptome acute. Nu este investigația potrivită pentru cineva care simte în acel moment presiune în piept sau alte semne de infarct.
Boala cardiacă poate apărea și înainte de menopauză
Estrogenul produs înaintea menopauzei are unele efecte favorabile asupra vaselor și metabolismului, dar nu oferă imunitate împotriva bolii coronariene.
Femeile tinere pot avea hipertensiune, colesterol crescut, diabet, boli autoimune, predispoziții genetice sau antecedente de sarcină care le cresc riscul. Pot apărea și cauze mai puțin obișnuite ale infarctului, precum disecția spontană de arteră coronară, întâlnită mai ales la femeile tinere și de vârstă mijlocie.
Boala cardiacă este principala cauză de deces în rândul femeilor din Statele Unite și poate afecta orice vârstă. Datele CDC arată că peste 60 de milioane de femei americane trăiesc cu o formă de boală cardiacă.
În Europa, bolile cardiovasculare provoacă peste 42% dintre decese, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Când trebuie sunat imediat la 112
O persoană ar trebui să solicite ajutor medical de urgență dacă prezintă o presiune, strângere, greutate sau durere nouă în piept, în special dacă senzația:
- durează mai mult de câteva minute;
- dispare și reapare;
- apare la efort;
- se extinde spre brațe, spate, gât, mandibulă sau abdomen;
- este însoțită de lipsă de aer;
- apare împreună cu transpirații reci, greață, amețeală sau slăbiciune;
- este diferită de orice senzație avută anterior.
În România, urgențele medicale sunt anunțate prin Serviciul 112. Persoana nu ar trebui să aștepte să vadă dacă simptomele trec și nici să conducă singură spre spital atunci când există posibilitatea unui infarct.
Nu orice presiune toracică este provocată de inimă. Poate avea cauze digestive, musculare, pulmonare sau emoționale. Problema este că diferența nu poate fi stabilită în siguranță numai după intensitatea durerii.
În cazul lui Julie Charnet, nu a existat durerea dramatică la care se aștepta. A existat o presiune repetitivă care apărea la câțiva pași, dispărea în repaus și a continuat a doua zi. Faptul că a mers la urgență și a insistat pentru o evaluare suplimentară a permis identificarea blocajelor înaintea unui eveniment care putea deveni fatal.
