Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Organismele modificate genetic continuă să stârnească dezbateri aprinse în întreaga lume. Cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, avertizează asupra unor posibile riscuri asociate transferului de gene între specii diferite și explică de ce efectele pe termen lung ale alimentelor modificate genetic trebuie analizate cu maximă atenție.
Organismele modificate genetic (OMG) reprezintă una dintre cele mai dezbătute teme din domeniul agriculturii, alimentației și sănătății publice.
Susținătorii acestei tehnologii afirmă că poate contribui la creșterea producției agricole și la combaterea foametei, în timp ce criticii avertizează asupra unor posibile efecte insuficient cunoscute asupra sănătății și mediului.
Avertismentul unui cercetător român despre organismele modificate genetic (OMG)
Într-un interviu pentru Jurnalul, cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, a explicat de ce consideră că modificările genetice realizate prin transferul de gene între specii foarte diferite trebuie tratate cu prudență.
Potrivit cercetătorului, organismul uman s-a adaptat de-a lungul a mii de ani la alimentele pe care le consumă în mod natural. El oferă exemplul roșiilor, plante care în forma lor sălbatică pot conține substanțe toxice, însă față de care omul și-a dezvoltat în timp mecanisme de adaptare.
„Cu tomata, să zicem, omul s-a obișnuit în timp, în mii de ani și-a creat imunitate, organismul nostru a învățat să se apere de anumite toxine – știți că tomatele în mediul lor natural pot fi foarte toxice”, explică specialistul.
Costel Vînătoru susține că situația ar putea deveni mai complicată atunci când în structura genetică a unei plante sunt introduse gene provenite de la organisme complet diferite, precum pești, bacterii sau alte specii.
„Dar mâncând tomată «îmbunătățită» cu genă de la nu știu ce pește arctic s-ar putea ca organismul să nu mai recunoască, nici să poată respinge o maladie a peștelui respectiv și s-o preia folosind tomata ca vector de transfer”, afirmă cercetătorul.
În opinia sa, organismul uman ar putea reacționa diferit la astfel de modificări, iar unele efecte pe termen lung nu sunt încă pe deplin cunoscute.
De ce sunt utilizate organismele modificate genetic
Tehnologia modificării genetice este folosită pentru a conferi plantelor anumite caracteristici considerate avantajoase:
- rezistență crescută la dăunători;
- toleranță mai mare la secetă;
- productivitate agricolă sporită;
- rezistență la anumite boli;
- reducerea pierderilor de recoltă.
Susținătorii OMG-urilor afirmă că aceste beneficii pot contribui la securitatea alimentară globală și la adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
Cu toate acestea, Costel Vînătoru atrage atenția că introducerea de gene provenite de la organisme foarte diferite poate genera efecte care necesită studii aprofundate înainte de aplicarea pe scară largă.
„Poți mânca o roșie și să te îmbolnăvești din cauza unui pește”
Costel Vînătoru a abordat și subiectul posibilelor efecte ale transferului de gene între specii diferite prin intermediul organismelor modificate genetic.
Directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale afirmă că organismul uman s-a adaptat în timp la alimentele consumate de generații întregi, însă introducerea unor gene provenite de la alte specii ridică, în opinia sa, întrebări care merită analizate cu atenție.
„Omul ar mânca o roșie și i s-ar face rău din cauza unei boli a unui pește, pentru că anticorpii lui ar recunoaște poate toxinele din tomata obișnuită, dar nu și pe cele dintr-una modificată genetic”, spune Costel Vînătoru.
Cercetătorul consideră că dezvoltarea biotehnologiilor moderne trebuie însoțită de studii aprofundate și de o evaluare atentă a efectelor pe termen lung asupra sănătății și mediului.
De ce consideră specialistul că biodiversitatea este esențială
Costel Vînătoru vorbește și despre importanța conservării resurselor genetice tradiționale. Potrivit acestuia, fiecare soi local păstrează caracteristici valoroase acumulate în sute sau chiar mii de ani de adaptare la condițiile de mediu.
Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău are misiunea de a colecta, conserva și studia aceste resurse, considerate de specialiști o adevărată „comoară” pentru agricultura viitorului.
În contextul schimbărilor climatice, păstrarea biodiversității agricole este văzută de mulți cercetători drept o componentă esențială a securității alimentare.
Ce spun studiile și autoritățile de reglementare
În prezent, principalele autorități de reglementare din lume, inclusiv organismele europene și internaționale care evaluează siguranța alimentară, consideră că produsele modificate genetic autorizate pentru consum au trecut prin evaluări riguroase de siguranță înainte de a ajunge pe piață.
Totuși, dezbaterea rămâne deschisă în comunitatea științifică și în societate. O parte dintre cercetători solicită monitorizarea continuă a efectelor pe termen lung și aplicarea principiului precauției atunci când sunt introduse noi organisme modificate genetic în agricultură.
Securitatea alimentară și conservarea resurselor genetice
În contextul schimbărilor climatice și al provocărilor globale privind hrana, discuția despre organismele modificate genetic este departe de a fi încheiată. Pe de o parte există promisiunea unor recolte mai mari și mai rezistente, iar pe de altă parte persistă întrebări legate de efectele pe termen lung asupra sănătății și ecosistemelor.
Pentru mulți specialiști, protejarea biodiversității și conservarea soiurilor tradiționale reprezintă o componentă esențială a securității alimentare. Băncile de gene vegetale au rolul de a păstra patrimoniul genetic al plantelor cultivate, oferind o rezervă importantă pentru viitorul agriculturii.
Organismele modificate genetic continuă să împartă lumea științifică și opinia publică în două tabere. În timp ce susținătorii văd în OMG-uri o soluție pentru provocările alimentare ale viitorului, criticii consideră că orice intervenție genetică între specii diferite trebuie evaluată cu maximă responsabilitate înainte de a ajunge în farfuria consumatorilor.
