Din cuprinsul articolului
Încălzirea accentuată a Mării Negre a devenit o preocupare majoră pentru specialiști, având în vedere că temperatura apei a atins în august 2024 un record de 29,5 grade Celsius, cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii 25 de ani. Acest fenomen de încălzire extremă este alarmant nu doar pentru că depășește valorile obișnuite, ci și pentru că are implicații serioase asupra ecosistemului marin.
Fauna marină din Marea Neagră este vulnerabilă la astfel de schimbări, deoarece multe specii sunt sensibile la variații de temperatură.
Încălzirea apei poate duce la migrarea anumitor specii spre ape mai reci, reducerea biodiversității și, în cazuri extreme, dispariția unor specii endemice.
În plus, schimbările climatice accentuează riscul apariției unor furtuni noi și mai severe, care ar putea afecta grav nu doar fauna, ci și comunitățile umane de pe litoral.
Marea Mediterană a experimentat, de asemenea, temperaturi record, atingând 28,9 grade Celsius, cea mai mare temperatură zilnică înregistrată în ultimele patru decenii. Acești factori sunt indicatori importanți ai dezechilibrului climatic care se manifestă la nivel global și subliniază nevoia urgentă de măsuri de adaptare și de protecție a mediului.
Efectele de încălzire accelerată asupra ecosistemului mărilor
În ultimele luni, Marea Neagră a experimentat o încălzire semnificativă a apelor, fapt care a atras atenția specialiștilor în climatologie și ecologie. Temperaturile apei au crescut cu 2-3 grade Celsius, în mare parte din cauza curenților care vin dinspre Bosfor și Dardanele. Acești curenți aduc ape mai calde din Marea Mediterană, accentuând încălzirea regională.
Acest fenomen de „încălzire” are consecințe semnificative asupra ecosistemului Mării Negre, care este interconectat cu cel al Mediteranei.
Speciile marine din Marea Neagră, deja stresate de poluare și alte factori antropici, sunt acum confruntate și cu schimbările rapide ale temperaturii apei. Aceasta poate duce la migrarea anumitor specii, la schimbări în lanțul trofic și chiar la dispariția unor organisme sensibile la variațiile termice.
De asemenea, această încălzire a apelor poate favoriza dezvoltarea algelor toxice și a altor organisme invazive, care pot afecta negativ biodiversitatea locală și calitatea apei.
În contextul schimbărilor climatice globale, astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente și mai severe, subliniind necesitatea unor măsuri rapide și eficiente de protejare a mediului marin.
Biolog marin: ne așteptăm la furtuni substropicale puternice
Acest record vine după 40 de zile caniculare și ar putea aduce, în lunile urmatoare furtuni obișnuite mai degrabă în zonele tropicale.
Alex Trandafir, climatolog pentru Știrile ProTV: „Dacă temperatura apei se menține așa până în septembrie, s-ar putea să avem aceste furtuni subtropicale foarte puternice. De obicei se formează in sudul Mării Negre și ajung în tara noastră prin Dobrogea si se manifesta prin ploi abundente de lungă durată, vânt puternic”.
Prima furtună de acest gen a fost înregistrată în județul Constanța, anul trecut, în noiembrie, când marea a ridicat valuri de 12 metri, iar vântul a suflat cu peste 140 de kilometri pe oră.
Adrian Bâlbă, biolog marin: „Furturile din Mediterană încep să capete nuanțe de uragan. Trec Bosforul, trec în Marea Neagră. Anul trecut, în noiembrie, am avut cea mai mare furtună înregistrată de multă vreme pe Marea Neagra cu nave aruncate pe uscat”.
Potrivit specialiștilor de la NASA, încălzirea marilor și oceanelor a înregistrat, in ultmii 50 de ani o creștere exponențială, nemaîntâlnită în istoria omenirii.
Deși pe termen lung continuarea încălzirii ar putea duce la schimbări ale ecosistemului, pentru pescarii noștrii, a apărut un efect pozitiv. Mulți pești din Mediterană migrează aici.
