Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Regulile după care românii își vor încasa banii strânși în Pilonul 2 se schimbă radical. Noua lege permite, ca regulă, retragerea imediată a cel mult 30% din suma acumulată, restul urmând să fie plătit lunar. Surpriza este însă că această limitare nu va începe să se aplice automat pe 5 ianuarie 2027, când intră în vigoare legea.
Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România estimează că primul fond capabil să facă plățile după noul sistem ar putea apărea abia în septembrie-octombrie 2027. Până atunci, actualele reguli rămân în vigoare.
Subiectul privește un număr uriaș de români. Pilonul 2 a ajuns la aproximativ 8,5 milioane de participanți, dintre care circa 4,6 milioane au conturi active în care continuă să intre contribuții.
Noua Lege nr. 2/2026 privind plata pensiilor private a fost publicată în Monitorul Oficial pe 5 ianuarie 2026 și va schimba profund modul în care sunt retrași banii strânși în Pilonul 2, Pilonul 3 și pensiile ocupaționale.
Dar există un detaliu de tranziție extrem de important pentru cei care urmează să se pensioneze în 2027.
Nu din ianuarie 2027 dispar automat retragerile integrale
În prezent, participantul care îndeplinește condițiile pentru a primi activul acumulat în Pilonul 2 poate opta, potrivit regulilor existente, între încasarea întregii sume odată și plăți lunare eșalonate pe o perioadă de cel mult cinci ani.
Noua lege intră în vigoare pe 5 ianuarie 2027.
La prima vedere, s-ar putea înțelege că din această zi dispare și posibilitatea retragerii integrale pentru persoanele cu sume mari în cont.
Nu neapărat.
Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat într-un interviu acordat Mediafax că mai trebuie parcurse mai multe etape până când noul mecanism va putea funcționa efectiv.
Trebuie autorizați furnizorii de plată, fondurile de plată, depozitarii și auditorii și trebuie finalizată legislația secundară.
Estimarea sa este că primul fond de plată ar putea fi autorizat abia în septembrie sau octombrie 2027, în cel mai optimist scenariu.
Ce se întâmplă până când apare primul fond de plată
Aceasta este partea care îi interesează direct pe românii care se pensionează în prima parte a lui 2027.
Legea conține dispoziții tranzitorii care permit continuarea aplicării vechilor reguli până la autorizarea primului fond de plată programată.
Cristian Pascu a explicat că tocmai această prevedere face posibilă continuarea sistemului actual în perioada de tranziție.
Așadar, simplul fapt că Legea nr. 2/2026 intră în vigoare pe 5 ianuarie nu înseamnă că pe 6 ianuarie toți pensionarii vor fi automat obligați să intre în noul sistem de plată.
Dacă estimarea APAPR se confirmă, trecerea efectivă ar putea avea loc abia spre finalul lui 2027.
După schimbare, maximum 30% pot fi luați imediat
Când noul sistem va deveni funcțional, regula se schimbă radical pentru cei care au acumulat sume peste pragul prevăzut de lege.
Articolul 55 din Legea nr. 2/2026 stabilește că membrul unui fond de plată poate solicita maximum 30% din activul personal, o singură dată, înainte de începerea pensiei lunare.
De exemplu, dacă o persoană ajunge la pensionare cu:
100.000 de lei în Pilonul 2, va putea solicita imediat cel mult 30.000 de lei.
Restul de 70.000 de lei va intra în mecanismul pensiei private și va fi plătit lunar.
La un activ de 200.000 de lei, avansul maxim ar fi 60.000 de lei.
La 300.000 de lei, suma inițială ar putea ajunge la 90.000 de lei.
Procentul de 30% este un maxim, nu o sumă pe care participantul este obligat să o retragă.
Restul banilor poate fi împărțit pe cel puțin opt ani
După plata avansului, participantul poate intra într-un fond de retragere programată.
Noua lege prevede plăți lunare pe o perioadă de minimum opt ani, până la rambursarea integrală a activului personal.
Curtea Constituțională a analizat această formulă înainte de promulgarea legii și a constatat că plafonul de 30% și plata eșalonată nu încalcă dreptul de proprietate asupra banilor acumulați.
Există și varianta unei pensii viagere, în care plățile sunt calculate actuarial și continuă până la deces.
Cele două variante au însă consecințe diferite inclusiv pentru moștenitori.
Ce se întâmplă cu banii dacă pensionarul moare
În cazul retragerii programate, legea oferă o protecție importantă familiei.
Dacă persoana moare înainte de a încasa întreaga sumă din cont, activul rămas neplătit este transmis moștenitorilor, sub formă de plată unică.
Situația este diferită în cazul pensiei viagere.
Aceasta presupune plăți lunare până la decesul beneficiarului. În condițiile descrise de lege, moștenitorii pot primi sumele care erau deja datorate, dar nu fuseseră încă încasate pentru perioada anterioară decesului; mecanismul nu funcționează identic cu un cont individual din care întreaga valoare rămasă este transmisă automat familiei.
Este, prin urmare, una dintre diferențele importante pe care viitorii pensionari vor trebui să le înțeleagă înainte de alegerea formei de plată.
Cine va putea totuși să primească toți banii odată
Legea păstrează posibilitatea plății integrale pentru conturile relativ mici.
Dacă valoarea activului personal nu depășește de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari, suma poate fi achitată integral, conform condițiilor prevăzute de lege.
În calculele prezentate odată cu adoptarea noii reglementări a fost folosită indemnizația de 1.281 de lei, rezultând un prag de 15.372 de lei.
Pragul efectiv va depinde însă de valoarea indemnizației sociale aplicabile la momentul în care participantul solicită plata.
Prin urmare, regula „maximum 30% odată” nu trebuie interpretată ca aplicându-se fără excepție oricărui român din Pilonul 2, indiferent de suma acumulată.
Când poate fi cerut Pilonul 2
Banii din Pilonul 2 nu pot fi retrași după bunul plac înainte de pensionare.
În prezent, participantul poate beneficia de suma acumulată în trei situații principale:
- după obținerea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă;
- după obținerea unei decizii de pensionare pentru invaliditate, indiferent de grad;
- după decesul participantului, când banii pot reveni moștenitorilor legali sau testamentari.
Pilonul 2 nu funcționează, așadar, ca un depozit bancar din care participantul poate retrage banii atunci când dorește.
Suma medie acumulată a ajuns la aproximativ 60.000 de lei
Importanța schimbării va deveni tot mai mare pe măsură ce generațiile care au contribuit timp îndelungat la Pilonul 2 ajung la pensionare.
Cristian Pascu estimează că valoarea medie acumulată era în jurul a 60.000 de lei la nivelul anului 2025, iar activele sistemului s-au dublat în ultimii trei ani.
Contribuțiile continuă să crească.
În februarie 2026, sumele virate către Pilonul 2 au trecut pentru prima dată de 2 miliarde de lei într-o lună obișnuită, potrivit datelor prezentate de APAPR pe baza informațiilor CNPP și ASF.
Cu cât participanții vor avea conturi mai mari, cu atât modul în care acești bani pot fi încasați devine mai important.
Contribuția ar putea crește de la 4,75% la 6%
În prezent, către Pilonul 2 merge o contribuție de 4,75% din venitul brut al participantului.
APAPR dorește revenirea la ținta de 6%, nivel care fusese prevăzut încă în arhitectura inițială a sistemului.
Cristian Pascu afirmă că, dacă procentul de 6% ar fi fost aplicat încă din 2016, activele Pilonului 2 ar fi fost în prezent cu aproximativ 37% mai mari, adică ar fi existat circa 17,4 miliarde de euro în plus în sistem. El precizează însă că acest procent nu poate fi transformat direct într-o creștere identică a pensiei fiecărui participant.
O creștere a contribuției nu este însă așteptată în 2027.
Președintele APAPR consideră mai realistă reluarea majorării începând din 2028, eventual cu pași de câte 0,5 puncte procentuale, astfel încât contribuția să ajungă la 6% până în jurul anului 2030.
Pensia de stat ar putea acoperi tot mai puțin din ultimul salariu
În spatele acestor schimbări există și o problemă demografică.
Cristian Pascu afirmă, citând calcule CFA, că rata de înlocuire a venitului prin pensia publică este în prezent de aproximativ 47%, dar în următorii 15–20 de ani ar putea coborî spre 30–35%.
Cu alte cuvinte, o persoană care avea un anumit venit înainte de pensionare s-ar putea baza pe o proporție tot mai mică din acesta din Pilonul 1.
Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de reprezentantul APAPR, nu o valoare garantată a viitoarelor pensii.
Mesajul său este însă că Pilonul 2, pensiile facultative și economiile personale vor conta tot mai mult pentru completarea pensiei publice.
Data care poate schimba totul nu este 5 ianuarie
Pentru cei care se apropie acum de pensionare, cea mai interesantă informație este însă alta.
5 ianuarie 2027 este data intrării în vigoare a noii legi, dar nu neapărat data la care românii pierd efectiv posibilitatea de a solicita toți banii din Pilonul 2 într-o singură tranșă.
Până la autorizarea primului fond de plată programată, mecanismul tranzitoriu menține vechile reguli.
Iar potrivit estimării actuale a președintelui APAPR, primul astfel de fond ar putea deveni operațional cel mai devreme în septembrie-octombrie 2027.
Dacă acest calendar se confirmă, pentru o parte dintre românii care se pensionează în 2027 poate exista o diferență majoră în funcție de momentul în care solicită plata: între posibilitatea de a încasa întregul activ după regulile actuale și noul sistem, în care pentru sumele peste pragul legal avansul va fi limitat, ca regulă, la maximum 30%.
