Măsura de austeritate ascunsă care lasă aproape 1,5 milioane de români cu mai puțini bani în fiecare lună

Indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, ajutorul de șomaj, venitul minim de incluziune și alte beneficii sociale au rămas în 2026 legate de un indicator de numai 660 de lei. Dacă Indicatorul Social de Referință ar fi fost actualizat cu inflația, ar fi ajuns la aproximativ 748 de lei. Diferența pare redusă la nivel individual, dar se transformă în sute de milioane de lei atunci când este raportată la numărul beneficiarilor.

Peste cinci milioane de persoane din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sute de mii depind lunar de prestații calculate în funcție de Indicatorul Social de Referință, prescurtat ISR.

În 2026, valoarea acestuia a rămas înghețată la 660 de lei, deși salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei de la 1 iulie.

Citeste si…

Cele 3 venituri cumulabile în 2026 pentru persoanele cu dizabilități grave care pot ajunge la 12.000 lei lunar

În funcție de ISR sunt calculate sau limitate:

• indemnizațiile persoanelor cu dizabilități;
• bugetul personal complementar;
• indemnizația de șomaj;
• venitul minim de incluziune;
• indemnizația minimă pentru creșterea copilului;
• alocația de plasament;
• unele forme de sprijin pentru adopție;
• ajutoarele pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție;
• alte prestații sociale.

Fiecare beneficiu folosește un procent sau un multiplu diferit. De aceea, înghețarea ISR nu înseamnă că toate indemnizațiile rămân la 660 de lei, ci că baza din care sunt calculate nu se modifică.

ISR ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 748 de lei

Regula generală din Legea nr. 76/2002 prevede actualizarea anuală a Indicatorului Social de Referință, la 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent.

Mecanismul a început să producă efecte în 2022, când valoarea a crescut de la 500 la 525,5 lei. Au urmat noi indexări în 2023 și 2024, până la nivelul actual de 660 de lei.

Citeste si…

Scumpiri anunțate de INS: prețurile ar putea crește puternic în următoarele luni

Pentru 2025, Guvernul a suspendat indexarea printr-o derogare legală, iar în 2026 înghețarea a fost menținută prin Legea nr. 141/2025preturi. Portalul legislativ precizează expres că, prin derogare de la mecanismul normal, ISR rămâne în 2026 la nivelul din decembrie 2025.

Prin aplicarea inflației, ISR ar fi fost de aproximativ:

• 697 de lei în 2025;
• 748 de lei în 2026.

Diferența față de nivelul actual este de aproximativ 88 de lei.

Nu este vorba, juridic, despre o simplă neaplicare ilegală a legii. Parlamentul și Guvernul au introdus derogări prin acte normative. Efectul economic rămâne însă același: prestațiile nu au crescut odată cu prețurile.

Citeste si…

Guvernul dă bani în plus pentru milioane de români. Cine primește până la 1.000 de lei și când intră banii

Cum a ajuns ISR de la nivelul salariului minim la numai 15% din acesta

Indicatorul Social de Referință a fost introdus în 2008 și stabilit atunci la 500 de lei.

În același an, salariul minim brut era tot de 500 de lei. Cele două valori erau, așadar, egale.

ISR a rămas însă blocat la același nivel până în 2021, în timp ce salariul minim a crescut treptat la 2.300 de lei.

În 2026:

• ISR este de 660 de lei;
• salariul minim brut este de 4.325 de lei;
• ISR reprezintă aproximativ 15,3% din salariul minim.

Separarea celor două valori a permis statului să majoreze salariul minim fără ca toate indemnizațiile sociale să crească automat în aceeași proporție.

Pentru buget, mecanismul limitează cheltuielile. Pentru beneficiari, înseamnă că ajutoarele sociale au rămas mult în urma salariilor și a costului vieții.

Citeste si…

Rogobete, semnal de alarmă: „Costurile combustibilului pentru ambulanţe, elicoptere, avioanele medicale încep să crească dramatic”

Câți bani primește un adult cu handicap grav

Conform Legii nr. 448/2006, un adult cu handicap grav poate primi, indiferent de venituri:

• indemnizație lunară egală cu 70% din ISR;
• buget personal complementar egal cu 30% din ISR.

La ISR de 660 de lei, calculul este:

• indemnizație lunară: 462 de lei;
• buget personal complementar: 198 de lei;
• total: 660 de lei pe lună.

Dacă ISR ar fi ajuns la 748 de lei:

• indemnizația ar fi fost de aproximativ 524 de lei;
• bugetul complementar ar fi fost de aproximativ 224 de lei;
• totalul ar fi ajuns la 748 de lei.

Diferența este de aproximativ:

• 88 de lei lunar;
• 1.056 de lei într-un an.

Procentele de 70% și 30% sunt stabilite direct în legislația privind protecția persoanelor cu dizabilități.

Pentru o persoană care nu poate lucra și nu are altă sursă de venit, chiar și această majorare ar fi rămas insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor de bază.

Cât pierde un adult cu handicap accentuat

Pentru adultul cu handicap accentuat, legea prevede:

• indemnizație lunară de 53% din ISR;
• buget personal complementar de 22% din ISR.

În total, beneficiarul primește 75% din valoarea indicatorului.

La ISR de 660 de lei:

• indemnizația: aproximativ 350 de lei;
• bugetul complementar: aproximativ 145 de lei;
• total: aproximativ 495 de lei lunar.

La un ISR de 748 de lei:

• indemnizația ar fi de aproximativ 396 de lei;
• bugetul complementar, de aproximativ 165 de lei;
• totalul ar ajunge la aproximativ 561 de lei lunar.

Diferența este de aproximativ:

• 66 de lei pe lună;
• 792 de lei pe an.

Legea stabilește separat și un buget personal complementar de 12% din ISR pentru adulții cu handicap mediu.

Și prestațiile pentru copiii cu dizabilități sunt afectate

Pentru copiii cu dizabilități, procentele aplicate ISR sunt:

• 60% pentru copilul cu handicap grav;
• 35% pentru copilul cu handicap accentuat;
• 12% pentru copilul cu handicap mediu.

La valoarea actuală, acestea înseamnă aproximativ:

Procentele sunt prevăzute în articolul 58 din Legea nr. 448/2006.

Sumele sunt plătite familiei sau persoanei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului.

Pierdere estimată de sute de milioane de lei pentru persoanele cu dizabilități

O analiză realizată pe baza numărului de beneficiari raportați de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială estimează că neindexarea ISR ar putea însemna, în 2026, sute de milioane de lei care nu mai ajung la adulții și copiii cu dizabilități.

Materialul transmis estimează o pierdere totală de aproximativ 579,3 milioane de lei pentru 837.407 beneficiari.

Cifra trebuie însă interpretată ca o simulare jurnalistică, nu ca o sumă oficială calculată de Ministerul Muncii sau ANPIS.

Rezultatul depinde de:

• prestațiile incluse;
• procentele folosite;
• rotunjirile aplicate;
• numărul de beneficiari din fiecare lună;
• eventualele intrări și ieșiri din plată;
• diferența dintre indemnizația propriu-zisă și bugetul complementar.

Ideea centrală rămâne valabilă: o diferență de câteva zeci de lei pentru fiecare beneficiar se transformă într-un impact bugetar foarte mare la nivel național.

Cât reprezintă partea fixă din indemnizația de șomaj

Indemnizația de șomaj cuprinde o parte fixă egală cu 75% din ISR.

La valoarea actuală:

• 75% × 660 lei = 495 de lei.

Dacă indicatorul ar fi fost de 748 de lei:

• 75% × 748 lei = 561 de lei.

Diferența în partea fixă ar fi fost de aproximativ 66 de lei lunar.

Pentru persoanele care au lucrat cel puțin trei ani se adaugă și un procent calculat din media veniturilor care constituie baza indemnizației în ultimele 12 luni.

Procentele sunt:

• 3% pentru minimum trei ani de cotizare;
• 5% pentru minimum cinci ani;
• 7% pentru minimum zece ani;
• 10% pentru minimum 20 de ani.

Formula și procentele sunt prevăzute de Legea nr. 76/2002.

Exemplu corect de calcul pentru un șomer cu 19 ani de muncă

Să presupunem că o persoană are:

• 19 ani de cotizare;
• media bazei brute din ultimele 12 luni: 15.530 de lei;
• procent aferent vechimii: 7%.

Calculul este:

• partea fixă: 75% din 660 lei = 495 de lei;
• partea variabilă: 7% din 15.530 lei = 1.087,10 lei;
• total: 1.582,10 lei înaintea eventualelor rețineri.

În materialul inițial apare, în imaginea cu calculul scris de mână, suma de 1.747 de lei, însă adunarea este greșită:

495 + 1.087 nu este 1.747, ci 1.582 de lei.

Această corecție este importantă, deoarece o eroare de calcul poate crea impresia că indemnizația este cu 165 de lei mai mare decât rezultă din formula legală.

Dacă ISR ar fi fost de 748 de lei, numai partea fixă s-ar fi majorat la aproximativ 561 de lei, iar totalul ar fi ajuns la circa 1.648 de lei înaintea reținerilor.

ISR limitează și veniturile permise șomerilor

Pentru a primi indemnizația de șomaj, persoana nu trebuie să realizeze venituri sau trebuie să obțină, din activități autorizate, venituri mai mici decât ISR.

În 2026, pragul este de 660 de lei.

O persoană care începe să obțină venituri peste acest nivel poate pierde dreptul la indemnizație, în funcție de natura și situația juridică a veniturilor.

Condiția apare la articolul 34 din Legea nr. 76/2002.

Înghețarea indicatorului afectează astfel nu numai cuantumul ajutorului, ci și limita până la care un șomer poate avea venituri suplimentare fără să piardă indemnizația.

Indemnizația minimă pentru creșterea copilului

ISR intră și în formula pragului minim al indemnizației pentru creșterea copilului.

În exemplele analizate, valoarea minimă este calculată ca 2,5 ISR, după aplicarea regulilor fiscale valabile.

La un ISR de 660 de lei:

• 2,5 × 660 = 1.650 de lei.

Dacă ISR ar fi fost 748 de lei:

• 2,5 × 748 = 1.870 de lei.

Diferența brută ar fi fost de aproximativ 220 de lei pe lună.

Impactul privește mai ales persoanele aflate la nivelul minim al indemnizației, nu pe cele care primesc o sumă calculată din venituri și aflată peste prag.

România are a treia cea mai mare rată de sărăcie sau excluziune socială din UE

În 2025, 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Procentul a fost depășit numai de:

• Bulgaria: 29%;
• Grecia: 27,5%.

Media Uniunii Europene a fost de 20,9%, potrivit Eurostat.

Indicatorul european include persoanele care se confruntă cu cel puțin una dintre următoarele situații:

• venituri sub pragul național de sărăcie;
• lipsuri materiale și sociale severe;
• trai într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii.

România a avut și una dintre cele mai mari rate de sărăcie sau excluziune în gospodăriile cu copii: 29,4%, față de media europeană de 22,1%.

În cazul tinerilor de 15–29 de ani, România a înregistrat în 2025 cea mai mare rată din UE de deprivare materială și socială severă, de 15,1%.

De ce înghețarea este greu de observat

O reducere directă a unei indemnizații este vizibilă imediat.

Beneficiarul vede, de exemplu, că suma scade de la 660 la 600 de lei.

Înghețarea funcționează diferit. Suma nominală rămâne aceeași, dar:

• alimentele se scumpesc;
• utilitățile cresc;
• transportul costă mai mult;
• medicamentele și produsele de îngrijire devin mai greu de cumpărat;
• puterea de cumpărare se reduce.

Beneficiarul nu pierde bani direct din cont, dar poate cumpăra mai puțin cu aceeași indemnizație.

Din acest motiv, neindexarea este uneori descrisă drept o „tăiere invizibilă”.

Cât ar fi valorat ISR dacă era indexat continuu cu inflația din 2008

Materialul transmis include și un scenariu ipotetic în care ISR ar fi fost actualizat anual cu inflația încă de la introducerea sa.

În acest calcul, indicatorul ar fi ajuns în 2026 la aproximativ 1.173 de lei, nu la 660 de lei.

Scenariul nu reprezintă o obligație legală care a existat în toată perioada 2008–2021. Actualizarea automată cu inflația a fost introdusă legislativ ulterior.

El arată însă cât de mult s-a redus în timp puterea de cumpărare a valorii inițiale de 500 de lei.

Un alt scenariu, în care ISR ar fi rămas legat de jumătate din salariul minim, ar conduce în 2026 la o valoare de aproximativ 2.163 de lei.

Aceasta este o simulare economică, nu o propunere adoptată și nici un drept care poate fi cerut retroactiv.

Poate un beneficiar să ceară diferențele în instanță?

În mod obișnuit, beneficiarul nu poate solicita simplu diferența dintre 660 și 748 de lei doar invocând mecanismul general de indexare.

Motivul este că pentru 2025 și 2026 au fost adoptate derogări exprese care au menținut ISR la valoarea anterioară.

Situația diferă de cazul în care o instituție refuză să aplice o majorare deja intrată în vigoare fără să existe o derogare.

O eventuală contestare ar trebui să privească legalitatea sau constituționalitatea actului care a suspendat indexarea, nu o eroare individuală de calcul a agenției de plăți.

Pentru beneficiari, este mai realist să verifice:

• dacă procentul legal a fost aplicat corect;
• dacă toate prestațiile la care au dreptul sunt în plată;
• dacă gradul de handicap și valabilitatea certificatului sunt înregistrate corect;
• dacă nu există întârzieri sau suspendări nejustificate.

Ce se poate întâmpla în 2027

În lipsa unei noi derogări, ISR ar trebui să revină la mecanismul de actualizare cu rata medie anuală a inflației.

Totuși, experiența anilor 2025 și 2026 arată că Guvernul și Parlamentul pot suspenda din nou indexarea printr-un act normativ.

Valoarea pentru 2027 va depinde de:

• inflația medie din 2026;
• bugetul de stat;
• eventualele măsuri de reducere a deficitului;
• forma legilor adoptate la sfârșitul anului;
• menținerea sau eliminarea derogării.

Până la publicarea unui act oficial, nu poate fi anunțată o valoare certă pentru anul următor.

Cine este afectat direct de cei 88 de lei lipsă din ISR

Diferența dintre valoarea actuală și cea rezultată din indexarea estimată nu se transferă identic tuturor beneficiarilor.

Efectul depinde de coeficient:

Sumele sunt orientative și folosesc diferența dintre ISR actual, de 660 de lei, și valoarea estimată de 748 de lei.

O economie bugetară făcută în principal pe seama celor cu venituri mici

Înghețarea ISR produce economii pentru buget deoarece statul plătește mai puțin pentru fiecare prestație.

Cei afectați sunt însă, în mare parte:

• persoane care nu pot lucra;
• familii cu copii cu dizabilități;
• șomeri;
• părinți cu venituri foarte mici;
• beneficiari ai venitului minim de incluziune;
• tineri care părăsesc sistemul de protecție;
• persoane aflate în alte situații vulnerabile.

Comisia Europeană arată că România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie și excluziune din UE, iar sistemul de protecție socială rămâne în urmă în privința adecvării și acoperirii.

Discuția despre ISR nu privește, așadar, o simplă formulă tehnică.

Valoarea de 660 de lei stabilește cât primește lunar un adult care nu poate munci, cât valorează partea fixă a șomajului și unde este trasată limita pentru mai multe ajutoare sociale.

Menținerea ei în timp ce prețurile și salariul minim cresc înseamnă că beneficiile sociale se îndepărtează tot mai mult de costul real al vieții.