Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Semnul de alarmă care poate anunța cancerul de colon. Medicul Mihăiță Pătrășescu: „Sângele în scaun nu trebuie ignorat”
Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică la nivel mondial. Poate apărea la nivelul colonului sau rectului și se dezvoltă, de multe ori, lent, pornind de la polipi care pot rămâne ani la rând fără simptome.
Dr. Mihăiță Pătrășescu, medic specialist gastroenterologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, atrage atenția că semnul de alarmă cel mai important este rectoragia, adică prezența sângelui în scaun.
„Rectoragiile pot să nu fie evidente, astfel încât pot duce la apariția unei anemii cu deficit de fier exprimată clinic prin paloare”, explică medicul.
Cu alte cuvinte, sângele nu se vede întotdeauna în vasul de toaletă sau pe hârtie. Uneori, pierderea este mică, repetată și ascunsă, iar primul semn poate fi anemia: oboseală, paloare, amețeală, lipsă de aer la efort sau slăbiciune.
Sângele în scaun, semnul care trebuie verificat rapid
Sângele în scaun nu înseamnă automat cancer de colon. Poate apărea din cauza hemoroizilor, fisurilor anale, diverticulilor, bolilor inflamatorii intestinale, infecțiilor sau altor probleme digestive. Dar tocmai pentru că poate avea cauze foarte diferite, nu trebuie presupus de acasă că „sunt doar hemoroizi”.
Un cancer colorectal poate sângera vizibil sau ocult, adică fără să se vadă cu ochiul liber. Sângerarea poate fi roșie, dacă vine din zona rectului sau colonului inferior, sau poate da scaune mai închise la culoare dacă sursa este mai sus în tubul digestiv.
NHS recomandă consult medical dacă apare sânge în scaun, schimbare persistentă a tranzitului intestinal, durere abdominală, balonare sau scădere inexplicabilă în greutate. Important este caracterul persistent sau nou al simptomului.
Anemia poate fi semnul ascuns
Unul dintre cele mai importante semnale indirecte este anemia prin deficit de fier. Aceasta poate apărea atunci când o tumoră sau un polip sângerează lent, pe termen lung, fără ca persoana să observe sânge în scaun.
Simptomele pot fi puse ușor pe seama oboselii, vârstei sau stresului: paloare, lipsă de energie, amețeală, palpitații, respirație grea la efort, dureri de cap sau scăderea capacității de concentrare.
La un adult, mai ales după 50 de ani, anemia prin deficit de fier trebuie investigată. Nu este suficient să fie tratată doar cu suplimente de fier, fără să se caute cauza pierderii.
Dr. Mihăiță Pătrășescu subliniază că testul de suspiciune diagnostică este testul hemoragiilor oculte în scaun. Dacă testul este pozitiv, investigațiile trebuie continuate cu colonoscopie. Un test negativ nu exclude complet cancerul colorectal dacă există simptome sau suspiciune clinică.
Alte simptome care pot apărea
Cancerul colorectal poate avea simptome nespecifice, adică semne care apar și în multe alte boli digestive. De aceea, diagnosticul nu se pune doar pe baza simptomelor.
Printre manifestările posibile se numără:
- schimbarea tranzitului intestinal;
- constipație recent instalată;
- diaree persistentă;
- alternanță între constipație și diaree;
- scaune mai subțiri decât de obicei;
- senzația că intestinul nu se golește complet;
- balonări persistente;
- crampe abdominale;
- dureri abdominale;
- scădere în greutate fără explicație;
- oboseală;
- paloare;
- lipsa poftei de mâncare.
American Cancer Society arată că semnele cancerului colorectal pot include sânge în scaun, modificări ale tranzitului, crampe sau dureri abdominale, slăbiciune, oboseală și scădere neintenționată în greutate.
De ce simptomele sunt ignorate
Multe persoane amână consultul pentru că se rușinează să vorbească despre sânge în scaun, tranzit intestinal sau colonoscopie. Altele presupun că au hemoroizi, colon iritabil sau „digestie proastă”.
Problema este că, în cancerul colorectal, timpul contează. Depistat în stadii timpurii, tratamentul are șanse mult mai bune. Depistat târziu, când boala s-a extins, tratamentul devine mai dificil.
Un alt motiv pentru întârziere este faptul că simptomele pot apărea și dispărea. Sângele poate fi observat o dată, apoi nu mai apare zile sau săptămâni. Asta nu înseamnă că problema s-a rezolvat.
Orice sângerare rectală nouă, orice anemie prin deficit de fier sau orice schimbare persistentă a tranzitului trebuie discutată cu medicul.
Factorii care cresc riscul
Dr. Mihăiță Pătrășescu explică faptul că aproximativ 20% dintre cazurile de cancer colorectal au o componentă ereditară, dar cele mai multe sunt sporadice și sunt influențate de factori de risc care pot fi reduși.
Printre cei mai importanți factori de risc se numără obezitatea, sedentarismul, dieta bogată în carne roșie procesată termic, mai ales prăjită, dieta bogată în grăsimi animale și alimentația săracă în legume și fructe.
Riscul este mai mare și la persoanele cu diabet zaharat, la cele peste 50 de ani și la cei care au rude de gradul I cu cancer colorectal.
Fumatul, consumul de alcool, bolile inflamatorii intestinale și anumite sindroame genetice pot crește, de asemenea, riscul.
Colonoscopia poate depista și preveni cancerul
Colonoscopia nu este doar o investigație de diagnostic. Poate fi și o metodă de prevenție, pentru că permite identificarea și îndepărtarea polipilor colonici înainte ca aceștia să se transforme în cancer.
Polipii sunt leziuni benigne, dar unii au potențial de transformare malignă. Rezecția colonoscopică, atunci când este posibilă, reduce riscul de cancer colorectal.
De aceea, screeningul este esențial. American Cancer Society recomandă ca persoanele cu risc mediu să înceapă screeningul pentru cancer colorectal la 45 de ani. Persoanele cu risc crescut pot avea nevoie de investigații mai devreme sau mai des.
Testele de scaun pot fi utile ca metodă de screening, dar un rezultat pozitiv trebuie urmat de colonoscopie. Foarte important: un test negativ nu este o garanție absolută dacă există simptome.
Markerii tumorali nu sunt test de diagnostic
Unii pacienți cer analize de tip markeri tumorali, precum antigenul carcinoembrionar, cunoscut ca ACE sau CEA, crezând că acestea pot arăta dacă au cancer de colon.
Dr. Mihăiță Pătrășescu atrage atenția că markerii tumorali nu sunt suficient de sensibili sau specifici pentru a fi recomandați ca test diagnostic. Ei pot fi utilizați în anumite situații pentru monitorizarea bolii deja diagnosticate, dar nu înlocuiesc colonoscopia, biopsia sau evaluarea gastroenterologică.
Cu alte cuvinte, un marker normal nu exclude cancerul colorectal, iar un marker crescut nu confirmă singur diagnosticul.
Când trebuie făcută colonoscopia
Colonoscopia trebuie discutată cu medicul gastroenterolog în mai multe situații: suspiciune clinică de cancer colorectal, anemie prin deficit de fier, sânge în scaun, vârstă peste 50 de ani, rude de gradul I cu cancer colorectal sau diabet zaharat de tip 2, potrivit explicațiilor oferite de dr. Mihăiță Pătrășescu.
În prezent, multe ghiduri internaționale recomandă screeningul de la 45 de ani pentru persoanele cu risc mediu, dar decizia trebuie adaptată la istoricul fiecărei persoane și la recomandările medicului.
Dacă există simptome, colonoscopia nu trebuie amânată doar pentru că persoana este „prea tânără”. Cancerul colorectal la adulții sub 50 de ani este o problemă tot mai discutată în ultimii ani.
Cum poate fi redus riscul
Un stil de viață sănătos poate reduce riscul de cancer colorectal, deși nu îl elimină complet.
Măsurile utile includ mișcare zilnică, chiar și de intensitate mică, controlul greutății, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului, creșterea consumului de fibre vegetale și reducerea produselor din carne roșie sau carne procesată.
O alimentație mai bună pentru colon înseamnă legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe, pește și mai puține alimente ultraprocesate, prăjeli, mezeluri și grăsimi animale în exces.
Mișcarea contează și ea. Sedentarismul este asociat cu risc mai mare, iar activitatea fizică regulată ajută tranzitul intestinal, metabolismul și controlul greutății.
Concluzie
Semnul de alarmă cel mai important în cancerul de colon este sângele în scaun, spune dr. Mihăiță Pătrășescu. Uneori este vizibil, alteori este ascuns și duce în timp la anemie prin deficit de fier.
Sângele în scaun nu înseamnă automat cancer, dar trebuie investigat. La fel, constipația recent instalată, modificarea tranzitului, balonările persistente, crampele abdominale, scăderea în greutate sau oboseala inexplicabilă nu trebuie ignorate.
Cancerul colorectal poate fi tratat mult mai eficient când este descoperit devreme. Iar colonoscopia poate preveni boala prin îndepărtarea polipilor cu risc de transformare malignă.
Cea mai periculoasă reacție este amânarea. Dacă apare sânge în scaun sau anemie fără cauză clară, primul pas trebuie să fie consultul medical, nu presupunerea că „trece de la sine”.
