Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Prescripțiile pentru combinația ivermectină-fenbendazol au crescut după ce Mel Gibson a vorbit despre ea la podcastul lui Joe Rogan. Studiul JAMA arată riscul influenței celebrităților asupra pacienților cu cancer.
Un episod de podcast urmărit de zeci de milioane de oameni a fost urmat de o creștere rapidă a prescripțiilor pentru o combinație de medicamente antiparazitare promovată online ca posibil „tratament” pentru cancer, deși nu există studii clinice care să arate că este sigură sau eficientă pentru pacienții oncologici.
Este concluzia unui studiu publicat pe 12 mai 2026 în JAMA Network Open, care a analizat ce s-a întâmplat după apariția actorului Mel Gibson în podcastul lui Joe Rogan, pe 9 ianuarie 2025. În acea discuție, Gibson a afirmat că trei prieteni cu cancer în stadiul IV nu ar mai fi avut boala după ce au luat ivermectină și fenbendazol. Fragmentele din episod au circulat masiv pe rețele sociale, iar podcastul a fost urmărit de zeci de milioane de ori în prima lună, potrivit comunicatului UCLA Health despre studiu.
Cercetătorii au comparat prescripțiile pentru combinația ivermectină-benzimidazol din perioada 1 ianuarie–31 iulie 2025 cu prescripțiile din aceeași perioadă a anului 2024. Datele au venit din rețeaua americană TriNetX, care include informații medicale anonimizate de la peste 68 de milioane de pacienți din 67 de sisteme de sănătate din SUA.
Rezultatul este greu de ignorat. Prescrierea acestei combinații aproape s-a dublat în populația analizată, iar la pacienții cu cancer a fost de peste 2,5 ori mai mare decât în perioada comparabilă din anul anterior. Creșterile au fost mai mari în rândul bărbaților, al pacienților albi și al celor din sudul Statelor Unite.
O afirmație virală, urmată de o schimbare în cabinete
Studiul nu poate demonstra că podcastul a cauzat direct creșterea prescripțiilor. Autorii spun clar că analiza este observațională și că măsoară ordinele medicale, nu folosirea efectivă a medicamentelor de către pacienți. Totuși, momentul creșterii, amploarea ei și tipul combinației prescrise ridică o întrebare serioasă despre cât de repede poate intra o idee neverificată în practica medicală după ce este promovată de o persoană cunoscută.
Dr. John N. Mafi, autor senior al studiului și medic la UCLA, a avertizat că dublarea prescripțiilor pentru un tratament oncologic nedovedit după un singur podcast ridică teama că unii pacienți pot întârzia sau abandona terapiile cu beneficii demonstrate. Mesajul său este relevant mai ales pentru pacienții cu boli grave, care caută orice șansă în afara tratamentelor standard.
Coautoarea Katherine Kahn, profesoară de medicină la UCLA, a transmis că informațiile de sănătate distribuite masiv nu sunt automat corecte, chiar dacă vin de la surse familiare sau influente. Folosirea unor tratamente nedovedite poate aduce riscuri reale, mai ales când amână îngrijirea despre care se știe că poate ajuta.
Ce sunt ivermectina și fenbendazolul
Ivermectina este un medicament antiparazitar folosit la oameni pentru anumite infecții. FDA precizează că tabletele de ivermectină sunt aprobate pentru tratamentul strongiloidozei intestinale și al oncocercozei, boli produse de viermi paraziți. Unele forme topice sunt aprobate pentru păduchi sau afecțiuni cutanate precum rozaceea
Fenbendazolul este altă poveste. American Cancer Society explică faptul că fenbendazolul este un medicament antiparazitar pentru animale, folosit la câini, bovine, capre și cai. FDA nu l-a aprobat niciodată pentru oameni, pentru nicio indicație, iar produsul nu a fost testat în studii umane ca tratament pentru cancer.
Această diferență contează. Un medicament poate fi sigur într-un context și riscant în altul. Ivermectina are indicații medicale clare pentru infecții parazitare, dar asta nu o transformă automat în tratament anticancer. Fenbendazolul are utilizare veterinară, iar administrarea la oameni în afara studiilor clinice ridică probleme serioase de siguranță.
De ce studiile pe celule nu sunt același lucru cu tratamentul la oameni
O parte din confuzie vine din faptul că ivermectina și fenbendazolul au fost investigate în laborator. În unele studii pe celule sau animale, au apărut semnale de activitate împotriva celulelor canceroase. Dar acest tip de rezultat nu este suficient pentru a recomanda un medicament pacienților.
Dr. Skyler B. Johnson, de la Huntsman Cancer Institute al University of Utah, a explicat pentru CIDRAP că dozele necesare pentru efecte anticancer chiar și modeste în astfel de modele ar fi, în mod obișnuit, toxice pentru oameni. El a avertizat și că ivermectina ar putea influența felul în care organismul procesează tratamentele oncologice și alte medicamente.
Până acum, nu există studii clinice care să demonstreze că această combinație ivermectină-fenbendazol este sigură și eficientă pentru tratarea cancerului la oameni. UCLA Health notează că activitatea observată în celule și animale nu a fost confirmată clinic, iar fenbendazolul este aprobat doar pentru uz veterinar.
De ce pacienții cu cancer sunt vulnerabili la astfel de mesaje
Un diagnostic oncologic schimbă rapid viața unui om. Când boala este avansată sau când tratamentele au efecte dure, promisiunea unui medicament ieftin, ușor de găsit și prezentat ca „ascuns” sau „ignorat” poate deveni foarte puternică. Rețelele sociale amplifică această speranță, iar mărturiile personale ajung uneori să pară mai convingătoare decât datele clinice.
Aici apare riscul major. O poveste individuală nu poate înlocui un studiu clinic. Nu știm ce diagnostic exact aveau persoanele invocate, ce tratamente standard au primit, ce tip de cancer era, dacă boala a fost măsurată corect, dacă au existat erori de interpretare sau dacă remisiunea a fost legată de alte terapii.
Cercetătorii din studiul JAMA Network Open nu au putut vedea dacă pacienții au luat aceste medicamente împreună cu tratamentele oncologice standard sau în locul lor. Diferența este enormă. În primul caz, pot apărea interacțiuni și toxicitate. În al doilea, pacientul poate pierde timp prețios, uneori ireversibil.
Matthew Facciani, cercetător la Yale School of Public Health, a spus pentru CIDRAP că nu se știe dacă pacienții au folosit ivermectina alături de tratamentul convențional sau ca înlocuitor, iar cele două scenarii au implicații foarte diferite pentru sănătatea publică.
Nu este prima controversă legată de ivermectină
Ivermectina a devenit intens politizată în timpul pandemiei de COVID-19, când a fost promovată online ca tratament sau metodă de prevenție, în ciuda lipsei de dovezi solide. CIDRAP notează că mai multe studii clinice nu au arătat beneficii clare ale ivermectinei în COVID-19, iar valul de dezinformare a fost asociat în 2021 cu o creștere a apelurilor la centrele de control al intoxicațiilor.
Reapariția ivermectinei în discuția despre cancer arată cât de repede poate fi reciclată o narațiune medicală. Odată ce un medicament capătă reputația de „soluție alternativă”, el poate fi mutat dintr-o boală în alta, chiar dacă dovezile nu țin pasul cu afirmațiile.
În 2026, interesul public pentru ivermectină a crescut din nou după informații despre posibile cercetări preclinice ale National Cancer Institute. STAT a relatat în februarie că NCI ar urma să studieze proprietăți anticancer ale ivermectinei în fază preclinică, dar acest lucru nu înseamnă că medicamentul este validat pentru pacienți. Cercetarea preclinică este o etapă timpurie, aflată departe de recomandările clinice.
De ce prescripțiile ridică întrebări despre medici, nu doar despre pacienți
Un detaliu important al studiului este că analiza a urmărit prescripții, nu cumpărături de pe internet sau produse veterinare luate fără medic. Asta înseamnă că, în multe cazuri, medicamentele au fost prescrise de clinicieni.
Autorii spun că trebuie investigate mai multe întrebări. Cine prescrie aceste combinații? În ce contexte? Pacienții cer medicamentele, iar medicii cedează presiunii? Există clinici care promovează activ aceste regimuri? Apar efecte adverse? Pacienții renunță la chimioterapie, imunoterapie, chirurgie sau radioterapie?
Michelle Rockwell, autoarea principală a studiului, a spus că sistemele de sănătate se concentrează adesea pe felul în care dovezile bune ajung în practică. Acest episod arată însă că și informațiile nedovedite pot influența îngrijirea foarte repede. Provocarea este ca medicii și sistemele de sănătate să răspundă în momentul în care pacienții caută informații, cu explicații rapide și credibile.
Fenomenul „celebrity science”
Termenul poate părea ironic, dar descrie o problemă reală. O persoană celebră nu are nevoie de studii medicale pentru a schimba comportamente. Are audiență, încredere și vizibilitate. În sănătate, aceste trei elemente pot influența decizii cu efect direct asupra vieții pacienților.
CIDRAP notează că influența celebrităților nu este întotdeauna negativă. După ce Katie Couric a făcut o colonoscopie la televizor în 2000, rata screeningului pentru cancer colorectal a crescut în SUA. Diferența este că acea intervenție a promovat o procedură medicală dovedită. În cazul ivermectinei și fenbendazolului pentru cancer, mesajul viral a împins publicul spre o combinație fără dovadă clinică.
Aici se vede miza comunicării medicale. Nu orice mesaj viral este fals, dar orice mesaj medical viral trebuie verificat. Mai ales când promite vindecarea unei boli grave.
Ce ar trebui să facă pacienții care aud astfel de recomandări
Primul pas este să nu oprească niciun tratament oncologic fără discuție cu medicul curant. Al doilea este să spună deschis echipei medicale ce suplimente, medicamente sau produse alternative iau ori vor să ia. Mulți pacienți evită să menționeze acest lucru din teamă că vor fi judecați, dar medicul are nevoie de informație pentru a preveni interacțiuni, toxicitate sau întârzieri.
Pacientul poate întreba direct:
„Există studii clinice la oameni pentru acest medicament în tipul meu de cancer?”
„Doza despre care se vorbește online este sigură?”
„Poate interacționa cu tratamentul meu?”
„Există vreun studiu clinic legitim la care m-aș putea înscrie?”
„Ce risc am dacă amân tratamentul standard?”
Aceste întrebări schimbă discuția. O mută din zona promisiunilor de pe internet în zona medicinei care poate fi verificată.
Ce trebuie să rețină publicul
Studiul publicat în JAMA Network Open nu arată că Mel Gibson a cauzat direct creșterea prescripțiilor, dar arată o asociere temporală puternică între un mesaj viral și schimbarea comportamentului medical. După episodul din ianuarie 2025, prescrierea combinației ivermectină-benzimidazol aproape s-a dublat în populația analizată și a crescut de peste 2,5 ori la pacienții cu cancer.
Ivermectina este aprobată pentru anumite infecții parazitare la oameni, nu pentru cancer. Fenbendazolul este un medicament veterinar, neaprobat pentru oameni. American Cancer Society spune clar că fenbendazolul nu a fost testat în studii umane ca tratament oncologic și este destinat animalelor.
Cercetările pe celule sau animale pot justifica întrebări științifice, dar nu sunt tratament pentru pacienți. Între un semnal de laborator și o terapie oncologică validată se află ani de studii, testări, doze, monitorizare și evaluare a riscurilor.
Pentru pacienții cu cancer, speranța nu trebuie exploatată. Un tratament promovat într-un podcast, fără studii clinice solide, poate părea o șansă. Dar dacă întârzie terapia dovedită sau interacționează cu ea, poate deveni un pericol. Medicina bună nu cere credință într-o vedetă, ci dovezi, monitorizare și decizii luate împreună cu echipa oncologică.
