Medicamentul care dizolvă cheagul de sânge și poate salva viața în caz de AVC. Unde este disponibil în România

Un medicament administrat rapid prin venă poate dizolva cheagul care blochează circulația către creier și poate reduce riscul de paralizie, dizabilitate severă sau deces. Tratamentul se numește tromboliză intravenoasă și poate fi folosit numai în accidentul vascular cerebral ischemic, după ce o tomografie exclude o hemoragie. Fereastra standard este de cel mult patru ore și jumătate de la debutul simptomelor, însă alegerea pacientului se face după criterii stricte. În România, 50 de spitale sunt incluse în prezent în programul național pentru fibrinoliză intravenoasă.

O persoană vorbește normal, își mișcă ambele mâini și își vede de activitățile obișnuite. Câteva secunde mai târziu, un colț al gurii îi cade, nu mai poate ridica un braț sau începe să rostească fraze fără sens.

În spatele acestei schimbări bruște se poate afla un cheag care a blocat o arteră cerebrală. Din acel moment, regiunea creierului alimentată de vasul respectiv începe să rămână fără oxigen.

Citeste si…

Medic: Un AVC nu debutează întotdeauna cu fața căzută sau cu paralizia unui braț

O parte dintre celulele nervoase sunt afectate rapid. În jurul zonei deja lezate poate exista însă țesut cerebral care încă poate fi salvat dacă circulația este restabilită la timp.

Aici intervine tromboliza.

Medicamentul administrat intravenos activează mecanismele prin care organismul descompune fibrina, structura care menține cheagul. Dacă trombul se dizolvă și sângele ajunge din nou la creier, unele simptome se pot ameliora spectaculos, uneori chiar în timpul perfuziei sau în primele ore după tratament.

Citeste si…

S-au dublat cazurile de AVC la această categorie de vârstă. Avertismentul neurologilor

Nu toți pacienții răspund la fel, iar tromboliza nu garantează recuperarea completă. Pentru persoanele eligibile, administrarea rapidă poate crește însă probabilitatea unei recuperări cu mai puțină dizabilitate.

Ce este tromboliza intravenoasă

Tromboliza este un tratament medicamentos folosit pentru dizolvarea cheagurilor care blochează vasele de sânge.

În accidentul vascular cerebral ischemic, substanța este administrată prin venă și circulă până la zona în care s-a format sau s-a oprit trombul.

În protocolul național și în programul românesc pentru AVC sunt prevăzute două medicamente trombolitice:

• alteplaza, cunoscută și drept rtPA;
• tenecteplaza.

Ordinul care reglementează acțiunile prioritare pentru AVC acut include atât flacoanele de activator tisular recombinant al plasminogenului, cât și tenecteplaza între medicamentele finanțate pentru fibrinoliza intravenoasă.

Citeste si…

Ce legătură are intestinul cu gravitatea unui AVC. Descoperire neașteptată

Ambele medicamente urmăresc același obiectiv: descompunerea cheagului și restabilirea circulației către regiunea cerebrală lipsită de sânge.

Modul de administrare diferă. Alteplaza se administrează într-o doză calculată în funcție de greutate, cu o parte injectată inițial și restul în perfuzie. Tenecteplaza poate fi administrată într-un singur bolus intravenos, tot în doză adaptată greutății.

Alegerea substanței aparține echipei medicale și depinde de protocol, caracteristicile pacientului și disponibilitatea medicamentului.

Citeste si…

Cum se simte un cheag de sânge? 7 semne pe care NU trebuie să le ignori

Cum dizolvă cheagul de sânge

Medicamentul intensifică procesul numit fibrinoliză, prin care plasminogenul este transformat în plasmină.

Plasmina descompune fibrina, rețeaua proteică ce oferă rezistență trombului. Pe măsură ce această structură este degradată, cheagul se poate fragmenta sau dizolva, iar sângele poate trece din nou prin arteră.

Rezultatul depinde de mai mulți factori:

• dimensiunea cheagului;
• locul în care se află;
• timpul scurs de la blocarea arterei;
• starea vaselor;
• existența circulației colaterale;
• bolile pacientului;
• valoarea tensiunii arteriale;
• tratamentele anticoagulante folosite anterior.

Cheagurile mari care blochează arterele principale pot să nu se dizolve complet numai prin medicament. În asemenea cazuri poate fi necesară trombectomia mecanică, procedura prin care trombul este extras cu ajutorul unui cateter.

Tromboliza se folosește numai în AVC-ul ischemic

Există două mari tipuri de accident vascular cerebral:

• AVC ischemic, produs prin blocarea unei artere;
• AVC hemoragic, produs prin ruperea unui vas și sângerare în creier.

Tromboliza este destinată AVC-ului ischemic.

Dacă medicamentul ar fi administrat unei persoane care are o hemoragie cerebrală, sângerarea s-ar putea agrava. De aceea, nici simptomele și nici examinarea clinică nu sunt suficiente pentru începerea tratamentului.

Pacientul trebuie să facă rapid o tomografie cerebrală, care permite medicilor să excludă hemoragia și să observe eventualele modificări ischemice deja instalate.

Uneori sunt necesare și:

• angiografie CT;
• examinare de perfuzie;
• rezonanță magnetică;
• analize de coagulare;
• măsurarea glicemiei;
• evaluarea tratamentelor luate de pacient.

Tromboliza nu se administrează acasă, în cabinet sau într-o ambulanță obișnuită. Ea necesită diagnostic imagistic, medic neurolog, personal instruit și monitorizare într-o unitate pregătită pentru AVC acut.

Fereastra standard este de patru ore și jumătate

În majoritatea situațiilor, tratamentul intravenos trebuie început cât mai repede și în cel mult patru ore și jumătate de la debutul simptomelor.

Ghidul AHA/ASA din 2026 pentru AVC ischemic acut recomandă alteplaza sau tenecteplaza pentru pacienții eligibili aflați în această fereastră.

Cele patru ore și jumătate nu reprezintă timpul pe care pacientul îl poate petrece acasă înainte să sune la 112.

În acest interval trebuie să intre:

• recunoașterea simptomelor;
• apelul la serviciul de urgență;
• sosirea ambulanței;
• transportul;
• triajul;
• consultația neurologică;
• tomografia;
• analizele necesare;
• verificarea contraindicațiilor;
• pregătirea și administrarea medicamentului.

O întârziere de două sau trei ore acasă poate lăsa prea puțin timp pentru evaluarea sigură.

De aceea, ora debutului trebuie notată sau comunicată cât mai exact.

Când pacientul nu poate răspunde, familia trebuie să precizeze ultima oră la care persoana a fost văzută fără simptome.

Poate fi făcută tromboliză și după patru ore și jumătate?

În unele cazuri atent selectate, da.

Ghidurile moderne permit extinderea ferestrei la anumiți pacienți care:

• au debutul necunoscut;
• s-au trezit cu simptome;
• au ajuns între 4,5 și 9 ore de la debut;
• prezintă la imagistica avansată o zonă cerebrală care încă poate fi salvată.

Medicii caută o diferență între regiunea deja infarctizată și zona mai mare aflată în pericol, dar încă viabilă.

Această selecție nu este posibilă în orice spital și nu înseamnă că pacientul poate amâna apelul la 112. Cu cât circulația este restabilită mai repede, cu atât șansa unei evoluții mai bune este mai mare.

Ce se întâmplă când pacientul se trezește cu simptome

Un AVC descoperit dimineața poate să fi început în orice moment al nopții.

În trecut, mulți dintre acești pacienți erau excluși de la tromboliză pentru că nu se cunoștea ora exactă. Astăzi, tomografia avansată sau rezonanța magnetică pot identifica anumite persoane care încă ar putea beneficia de tratament.

Ora relevantă rămâne ultima dată la care pacientul a fost cunoscut ca fiind normal.

De exemplu, dacă o persoană s-a culcat fără simptome la ora 23.00 și s-a trezit cu paralizie la ora 6.00, nu trebuie presupus automat că AVC-ul a început la trezire.

Echipa medicală va analiza imaginile și criteriile clinice pentru a decide dacă mai există o opțiune de reperfuzie.

Cine poate primi tratamentul

Decizia este luată de neurolog după evaluarea rapidă a pacientului.

În general, trebuie să existe:

• un diagnostic de AVC ischemic acut;
• un deficit neurologic considerat relevant;
• un timp de debut compatibil cu protocolul;
• imagistică fără hemoragie;
• o tensiune arterială care poate fi adusă în limitele necesare;
• analize și istoric care nu indică un pericol excesiv de sângerare.

Vârsta înaintată nu exclude automat tratamentul. Nici un scor neurologic mic nu înseamnă neapărat că tromboliza nu este necesară.

Un simptom aparent redus poate fi profund invalidant pentru viața pacientului. Pierderea vorbirii, pierderea vederii sau slăbiciunea mâinii dominante pot afecta sever autonomia chiar dacă scorul total pare mic.

În schimb, pentru unele deficite ușoare și neinvalidante, medicii pot considera mai potrivit un alt tratament.

Cine poate să nu fie eligibil

Tromboliza poate fi contraindicată sau amânată când riscul de hemoragie este prea mare.

Situațiile evaluate includ:

• hemoragie cerebrală la tomografie;
• sângerare activă;
• operație majoră sau traumatism recent;
• anumite hemoragii digestive recente;
• tensiune arterială foarte mare care nu poate fi controlată;
• număr foarte mic de trombocite;
• unele tulburări de coagulare;
• administrarea recentă a unor anticoagulante;
• suspiciunea de disecție de aortă;
• leziuni cerebrale întinse deja instalate;
• alte afecțiuni care cresc mult riscul de sângerare.

Lista nu trebuie folosită de familie pentru a decide că pacientul „oricum nu poate primi tromboliză”.

Multe situații necesită interpretare, iar protocoalele s-au schimbat în timp. Chiar și o persoană care ia anticoagulante poate avea alte opțiuni de tratament, în funcție de medicament, ultima doză, analize și imaginile cerebrale.

Apelul la 112 rămâne necesar.

Principalul risc este hemoragia cerebrală

Tromboliza poate salva țesut cerebral, dar are și un risc important: sângerarea.

Cea mai temută complicație este hemoragia intracraniană simptomatică, care poate agrava deficitul neurologic și poate pune viața în pericol.

Pot apărea și:

• sângerări la locurile de puncție;
• hemoragii digestive sau urinare;
• scăderea tensiunii;
• reacții alergice;
• angioedem, cu umflarea limbii sau buzelor.

Riscul nu poate fi eliminat complet. Medicii îl reduc prin verificarea criteriilor, controlul tensiunii, calcularea dozei și monitorizarea atentă după administrare.

Pacientul este urmărit neurologic și cardiovascular, iar medicamentele care influențează coagularea sunt gestionate conform protocolului.

Raportul dintre beneficiu și risc este favorabil numai pentru pacientul eligibil. De aceea, tromboliza nu poate fi administrată preventiv sau doar pentru că familia suspectează un AVC.

Recuperarea poate începe imediat, dar nu întotdeauna

La unii pacienți, vorbirea, forța sau asimetria feței se ameliorează la scurt timp după redeschiderea arterei.

La alții, schimbarea este parțială sau apare treptat în următoarele zile și săptămâni.

Tratamentul poate să nu producă o ameliorare evidentă dacă:

• trombul nu se dizolvă;
• artera s-a redeschis prea târziu;
• zona afectată era deja întinsă;
• există mai multe vase bolnave;
• apar complicații;
• deficitul este produs de un cheag mare.

Lipsa recuperării imediate nu înseamnă că administrarea a fost inutilă. Efectul real este evaluat prin evoluția neurologică, imagistică și gradul de autonomie la distanță.

După faza acută, recuperarea poate include kinetoterapie, logopedie, terapie ocupațională și tratamentul factorilor care au provocat AVC-ul.

Tromboliza și trombectomia nu sunt același tratament

Tromboliza folosește un medicament administrat prin venă pentru a dizolva cheagul.

Trombectomia este o intervenție endovasculară. Medicul introduce un cateter într-o arteră și îl conduce până la vasul cerebral blocat, apoi aspiră sau extrage trombul cu un dispozitiv special.

Trombectomia este folosită în special pentru ocluziile vaselor mari.

O persoană poate primi:

• numai tromboliză;
• numai trombectomie;
• tromboliză urmată de trombectomie;
• alt tratament, dacă nu îndeplinește criteriile pentru niciuna.

Pacientul eligibil pentru tromboliză nu ar trebui să piardă timp așteptând procedura mecanică. În multe cazuri, medicamentul este administrat înaintea transferului sau intervenției.

Trombectomia poate fi realizată până la 24 de ore la anumite persoane selectate imagistic, dar aceasta este disponibilă în mai puține centre decât tromboliza.

Cum recunoști simptomele pentru care trebuie sunat la 112

Semnele de AVC apar de obicei brusc.

Acronimul BE FAST ajută la recunoașterea lor:

• B – Balance: pierderea echilibrului sau coordonării;
• E – Eyes: vedere dublă, încețoșată ori pierdută;
• F – Face: un colț al gurii este căzut;
• A – Arm: un braț devine slab sau amorțit;
• S – Speech: vorbirea este neclară, cuvintele nu au sens sau persoana nu înțelege;
• T – Time: se sună imediat la 112.

Alte manifestări pot include slăbiciunea unui picior, amorțeala unei jumătăți de corp, confuzia bruscă și durerea de cap extrem de intensă.

Nu trebuie așteptat ca toate semnele să apară.

Un singur deficit neurologic instalat brusc este suficient pentru apelul de urgență.

Ce trebuie spus la 112

Persoana care sună poate spune clar:

„Suspectez un accident vascular cerebral. Simptomele au început la ora…”

Dispecerului trebuie să i se comunice:

• adresa exactă;
• ora debutului sau ultima oră la care pacientul era normal;
• simptomele observate;
• vârsta pacientului;
• dacă este conștient și respiră;
• tratamentele anticoagulante cunoscute;
• eventualele operații, traumatisme sau sângerări recente.

Nu se administrează aspirină.

Familia nu știe dacă accidentul este ischemic sau hemoragic, iar aspirina poate agrava o sângerare cerebrală.

Pacientului nu i se oferă mâncare sau apă, deoarece AVC-ul poate afecta înghițirea.

De ce este preferabilă ambulanța

Transportul cu mașina personală poate părea mai rapid, dar poate întârzia accesul la circuitul potrivit.

Echipajul de urgență poate:

• evalua semnele de AVC;
• măsura glicemia;
• identifica ora debutului;
• monitoriza funcțiile vitale;
• anunța spitalul;
• cere direcționarea către unitatea potrivită;
• interveni dacă pacientul se agravează.

Nu este recomandat ca familia să aleagă singură un spital aflat la mare distanță doar pentru că apare pe lista centrelor de tromboliză.

Serviciul 112 și sistemul medical trebuie să decidă destinația în funcție de distanță, timpul scurs, situația unităților și posibilitatea unui transfer ulterior.

Unde se face tromboliză pentru AVC în România

Lista oficială actuală este prevăzută în Ordinul ministrului Sănătății nr. 450/2015, în forma actualizată, prin Acțiunile Prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut, AP-AVCAc.

În decembrie 2025, Spitalul Municipal „Sf. Doctori Cosma și Damian” Rădăuți a devenit cea de-a 50-a unitate nominalizată pentru fibrinoliză intravenoasă.

București

1. Spitalul Universitar de Urgență București
2. Spitalul Universitar de Urgență Elias
3. Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București
4. Spitalul Clinic Colentina
5. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”
6. Spitalul Clinic de Urgență București, cunoscut drept Spitalul Floreasca
7. Institutul Clinic Fundeni

Regiunea Nord-Est

8. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași
9. Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava
10. Spitalul Județean de Urgență Bacău
11. Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț
12. Spitalul Municipal de Urgență Roman
13. Spitalul Municipal de Urgență Moinești
14. Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani
15. Spitalul Municipal „Sf. Doctori Cosma și Damian” Rădăuți

Regiunea Sud-Est

16. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța
17. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați
18. Spitalul Județean de Urgență Brăila
19. Spitalul Județean de Urgență Tulcea
20. Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani
21. Spitalul Județean de Urgență Buzău

Regiunea Sud-Muntenia

22. Spitalul Județean de Urgență Pitești
23. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște
24. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
25. Spitalul Județean de Urgență Ploiești
26. Spitalul Județean de Urgență Alexandria
27. Spitalul Județean de Urgență Slobozia

Regiunea Sud-Vest

28. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova
29. Spitalul Județean de Urgență Slatina
30. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu
31. Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin
32. Spitalul Județean de Urgență Vâlcea

Regiunea Vest

33. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara
34. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad
35. Spitalul Județean de Urgență Deva

Regiunea Nord-Vest

36. Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor
37. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
38. Spitalul Județean de Urgență Bistrița
39. Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare
40. Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
41. Spitalul Județean de Urgență Zalău

Regiunea Centru

42. Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș
43. Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
44. Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov
45. Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe
46. Spitalul Județean de Urgență Miercurea-Ciuc
47. Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc
48. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia

Regiunea Nord-Est – județul Vaslui

49. Spitalul Județean de Urgență Vaslui
50. Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad

Ce înseamnă că un spital se află pe lista oficială

Pentru includerea în program, unitatea trebuie să îndeplinească cerințe precum:

• gardă de neurologie permanentă;
• acces imediat la tomografie cerebrală;
• laborator de urgență;
• personal medical calificat;
• paturi pentru monitorizarea pacientului;
• posibilitatea administrării alteplazei sau tenecteplazei;
• circuit rapid între UPU, imagistică și neurologie.

Regulile AP-AVCAc prevăd un serviciu de neurologie disponibil 24 de ore din 24, șapte zile din șapte și acces prioritar la CT și analize.

Lista este însă una administrativă, nu un indicator în timp real al funcționării fiecărui centru.

Pot exista temporar:

• lipsă de personal;
• probleme tehnice;
• lipsa unui pat;
• indisponibilitatea tomografului;
• lipsuri de medicamente;
• reorganizarea gărzilor;
• transferul către alt centru.

Într-o urgență, pacientul nu trebuie să telefoneze succesiv spitalelor pentru a verifica stocul. Apelul la 112 permite coordonarea transportului în funcție de situația din acel moment.

Tromboliza este plătită prin programul Ministerului Sănătății

Acțiunea prioritară AP-AVCAc este finanțată de Ministerul Sănătății pentru costurile specifice ale tratamentului care nu sunt acoperite din contractele obișnuite cu casele de asigurări.

Programul finanțează, între altele:

• medicamentele trombolitice;
• testele rapide pentru glicemie și coagulare;
• medicamente pentru controlul tensiunii;
• materiale necesare tratamentului;
• unele dispozitive folosite pentru procedurile endovasculare.

Tratamentul unei urgențe nu trebuie amânat pentru verificarea calității de asigurat sau pentru obținerea unui bilet de trimitere.

Pacientul cu suspiciune de AVC intră prin serviciul de urgență.

De ce unii pacienți ajung la timp, dar nu primesc tromboliză

Prezentarea în primele ore nu garantează administrarea medicamentului.

Uneori, tomografia arată o hemoragie, nu un cheag.

În alte situații:

• simptomele nu sunt produse de un AVC;
• leziunea cerebrală este deja prea întinsă;
• deficitul este neinvalidant;
• există o contraindicație majoră;
• tensiunea nu poate fi controlată;
• riscul de sângerare este prea mare;
• pacientul are nevoie direct de altă intervenție;
• simptomele s-au produs din cauza glicemiei foarte scăzute, unei crize epileptice sau altei boli.

Refuzul trombolizei într-un asemenea caz nu înseamnă că medicii au pierdut fereastra sau că nu au dorit să trateze pacientul.

Înseamnă că, după evaluare, riscul medicamentului a fost considerat mai mare decât beneficiul sau diagnosticul a fost altul.

Ce informații trebuie să știe familia

În minutele de după sosirea la spital, echipa poate întreba:

• la ce oră au început simptomele;
• când a fost văzut ultima dată normal;
• ce medicamente ia;
• dacă folosește anticoagulante;
• când a luat ultima doză;
• dacă a avut sângerări;
• dacă a suferit o operație recent;
• dacă a căzut sau s-a lovit la cap;
• ce greutate aproximativă are;
• ce boli cunoscute prezintă.

Este util ca familia să aibă o fotografie a rețetei sau a cutiilor de medicamente.

Formularea „ia ceva pentru subțierea sângelui” nu este suficientă. Aspirina, clopidogrelul, warfarina, apixabanul, rivaroxabanul și dabigatranul au efecte și implicații diferite.

Cele mai periculoase întârzieri

Șansele de tratament sunt reduse adesea de gesturi care par nevinovate:

• pacientul se culcă sperând că îi va trece;
• familia așteaptă medicul de familie;
• se măsoară repetat tensiunea timp de o oră;
• se administrează aspirină;
• se conduce până la un spital ales de familie;
• se așteaptă revenirea vorbirii;
• simptomele sunt puse pe seama oboselii;
• se sună la rude înainte de 112;
• pacientul refuză pentru că nu îl doare nimic.

AVC-ul ischemic nu provoacă întotdeauna durere.

Pierderea bruscă a unei funcții este semnalul de alarmă: persoana nu mai poate vorbi, vedea, merge sau mișca o parte a corpului așa cum o făcea cu câteva secunde înainte.

Cât de repede ar trebui început tratamentul în spital

Programul românesc urmărește ca intervalul dintre sosirea la spital și inițierea trombolizei să fie sub 60 de minute pentru o proporție importantă dintre pacienții tratați.

Acest indicator este cunoscut drept „door-to-needle time”, timpul de la ușa spitalului până la ac.

Centrele performante încearcă să îl reducă și mai mult prin:

• alertarea neurologului înaintea sosirii ambulanței;
• transportarea directă la tomografie;
• recoltarea rapidă a analizelor;
• cântărirea sau estimarea greutății;
• pregătirea medicamentului în paralel;
• evitarea investigațiilor care nu schimbă imediat decizia.

Graba nu înseamnă omiterea măsurilor de siguranță. Înseamnă organizarea lor simultană și eliminarea întârzierilor inutile.

Tratamentul nu se încheie după dizolvarea cheagului

După tromboliză, pacientul rămâne sub supraveghere.

Echipa urmărește:

• tensiunea;
• starea de conștiență;
• forța și vorbirea;
• apariția durerii de cap;
• greața sau vărsăturile;
• semnele de sângerare;
• respirația și înghițirea;
• eventualele reacții alergice.

Ulterior sunt investigate cauzele AVC-ului:

• fibrilația atrială;
• boala carotidiană;
• hipertensiunea;
• diabetul;
• colesterolul;
• bolile de coagulare;
• problemele cardiace;
• fumatul;
• alte afecțiuni vasculare.

Prevenirea unui al doilea accident poate presupune antiagregante, anticoagulante, statine, controlul tensiunii, tratament pentru diabet sau intervenții asupra arterelor carotide.

Mesajul care poate salva viața

Tromboliza nu este un medicament care poate fi cerut după mai multe ore și nici o procedură rezervată numai cazurilor foarte grave.

Este un tratament dependent de timp, destinat pacientului potrivit, după confirmarea unui AVC ischemic.

Cele mai importante lucruri pentru martori sunt:

• să recunoască debutul brusc;
• să noteze ora;
• să sune imediat la 112;
• să nu administreze aspirină;
• să nu ofere mâncare sau apă;
• să pregătească lista medicamentelor;
• să nu aștepte dispariția simptomelor.

În momentul în care o arteră cerebrală este blocată, fiecare minut pierdut poate însemna mai mult țesut cerebral afectat și mai puține opțiuni terapeutice.

Tromboliza poate dizolva cheagul. Condiția este ca pacientul să ajungă suficient de repede acolo unde tratamentul poate fi administrat.