Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un medicament experimental proiectat cu ajutorul inteligenței artificiale a produs un rezultat neașteptat într-un studiu clinic: șase „ceasuri biologice” diferite au indicat o scădere a vârstei biologice estimate la pacienții care l-au primit. Medicamentul, numit rentosertib, nu a fost creat inițial ca tratament anti-aging, ci pentru fibroza pulmonară idiopatică. Rezultatele sunt însă preliminare, provin de la numai 42 de pacienți și nu demonstrează că medicamentul prelungește viața sau încetinește efectiv îmbătrânirea organismului.
Un medicament conceput cu inteligență artificială ar putea avea efecte care depășesc boala pentru care a fost dezvoltat.
Rentosertib, un tratament experimental creat de compania Insilico Medicine, este testat pentru fibroza pulmonară idiopatică, o boală progresivă în care țesutul pulmonar se cicatrizează și își pierde treptat funcția.
Dar o nouă analiză a datelor dintr-un studiu clinic de fază 2a a scos la iveală ceva ce cercetătorii urmăreau încă din fazele de dezvoltare ale medicamentului: modificări ale proteinelor din sânge compatibile cu o vârstă biologică mai mică.
Rezultatele au fost publicate pe 7 septembrie 2026 în Nature Biotechnology.
Șase metode diferite au indicat aceeași direcție
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 42 de persoane cu fibroză pulmonară idiopatică, cu o vârstă medie de 67,1 ani.
Toți proveneau dintr-un studiu clinic randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo, în care participanții primiseră rentosertib în diferite doze sau placebo timp de 12 săptămâni.
Echipa a aplicat șase ceasuri proteomice de îmbătrânire.
Aceste modele nu măsoară vârsta din buletin, ci analizează tipare ale proteinelor din sânge și estimează, pe baza lor, cât de „îmbătrânit” pare organismul din punct de vedere biologic.
Toate cele șase modele au indicat aceeași tendință: vârsta biologică estimată a scăzut în grupurile care au primit medicamentul, în timp ce în grupul placebo s-a modificat foarte puțin sau a crescut ușor.
La unele măsurători, diferența a echivalat cu câțiva ani
Cel mai consistent efect a fost observat la participanții care au primit 30 mg de rentosertib de două ori pe zi.
Potrivit datelor prezentate de compania care dezvoltă medicamentul, în jurul săptămânii a patra unele dintre ceasurile biologice au indicat o reducere estimată de aproximativ 3-4 ani, iar un model a înregistrat o diferență de până la aproximativ șase ani.
Acest rezultat trebuie însă interpretat cu foarte multă prudență.
Nu înseamnă că participanții au „întinerit cu șase ani” în sens clinic și nici că au câștigat șase ani de viață.
Este vorba despre schimbarea unei estimări bazate pe proteine din sânge, nu despre o măsurare directă a longevității.
Ce sunt, de fapt, „ceasurile biologice”
Vârsta cronologică este simplă: numărul de ani de la naștere.
Vârsta biologică încearcă să răspundă unei întrebări mult mai complicate: cât de îmbătrânit este organismul comparativ cu alte persoane de aceeași vârstă?
Primele ceasuri biologice s-au bazat în principal pe metilarea ADN-ului, adică modificări chimice care apar pe ADN de-a lungul timpului.
Modelele utilizate în noul studiu sunt însă ceasuri proteomice. Ele analizează concentrațiile unui număr mare de proteine din sânge și identifică tipare asociate cu îmbătrânirea, funcția organelor sau mortalitatea.
Studiul din Nature Biotechnology a folosit șase modele diferite tocmai pentru a vedea dacă rezultatul apare indiferent de metoda de calcul.
Faptul că toate au arătat o tendință similară întărește semnalul, dar nu rezolvă una dintre problemele majore ale domeniului: nu există încă un singur „ceas biologic” universal acceptat care să poată demonstra că un tratament încetinește îmbătrânirea umană.
Medicamentul nu a fost testat pe oameni sănătoși
Aceasta este una dintre cele mai importante limite ale cercetării.
Participanții nu erau persoane sănătoase care luau un medicament pentru longevitate.
Toți aveau fibroză pulmonară idiopatică, o boală gravă, strâns legată de procese precum inflamația, fibroza și senescența celulară.
Prin urmare, este posibil ca o parte dintre modificările observate în proteine să reflecte pur și simplu ameliorarea bolii pulmonare, nu o încetinire generală a îmbătrânirii organismului.
Chiar autorii studiului recunosc această problemă: ceasurile proteomice nu pot separa complet efectele asupra bolii de cele asupra proceselor biologice ale îmbătrânirii.
Cercetătorii au încercat să afle dacă efectul depășește plămânii
Pentru a explora această întrebare, echipa a comparat modificările proteinelor produse de rentosertib cu tiparele normale de îmbătrânire observate la 55.319 adulți din UK Biobank.
Dintre cele 2.832 de proteine analizate în ambele seturi de date, 758 se modificau semnificativ odată cu vârsta.
În grupul care a primit 30 mg de rentosertib de două ori pe zi, modificările produse de medicament au mers, în medie, în direcția opusă celor asociate cu îmbătrânirea normală.
Autorii au identificat și modificări ale unor procese biologice legate de senescența celulară și metabolism.
Aceste date oferă un indiciu că efectul nu s-ar limita doar la fibroza pulmonară, dar nu reprezintă încă o dovadă clinică de întinerire.
Ce este rentosertib și cum a fost creat cu AI
Rentosertib, cunoscut anterior sub denumirea ISM001-055, este un inhibitor al unei proteine numite TNIK – TRAF2- and NCK-interacting kinase.
Această țintă a fost identificată cu ajutorul platformelor de inteligență artificială ale Insilico Medicine ca fiind implicată atât în procesele fibrotice, cât și în mai multe mecanisme asociate îmbătrânirii.
Compania a folosit apoi inteligență artificială generativă pentru a proiecta și optimiza molecula care urma să blocheze TNIK.
Este unul dintre cele mai avansate exemple de medicament în care AI a fost folosită atât pentru identificarea țintei biologice, cât și pentru proiectarea moleculei.
Medicamentul a fost deja testat pentru boala pulmonară
În studiul inițial de fază 2a au fost înscriși 71 de pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică.
Ei au primit timp de 12 săptămâni:
- 30 mg rentosertib o dată pe zi;
- 30 mg de două ori pe zi;
- 60 mg o dată pe zi;
- sau placebo.
Studiul, publicat în 2025 în Nature Medicine, a fost conceput în primul rând pentru evaluarea siguranței și tolerabilității.
La doza de 60 mg o dată pe zi, capacitatea vitală forțată – un indicator important al funcției pulmonare – a crescut în medie cu 98,4 ml după 12 săptămâni, în timp ce în grupul placebo a scăzut cu 20,3 ml.
Acesta a fost un semnal promițător, dar studiul a fost mic și de scurtă durată.
Efectul asupra „vârstei biologice” nu a fost cel mai mare la doza care a ajutat cel mai mult plămânii
Un detaliu interesant este că cele două efecte nu au coincis perfect.
Cea mai mare îmbunătățire a funcției pulmonare fusese observată la doza de 60 mg o dată pe zi.
În schimb, cel mai consistent semnal privind scăderea vârstei biologice estimate a apărut la 30 mg de două ori pe zi.
Autorii consideră că acest lucru ar putea indica faptul că modificările detectate de ceasurile biologice nu sunt doar o consecință a îmbunătățirii funcției pulmonare.
Este însă o analiză exploratorie, nu o demonstrație că medicamentul are două efecte independente.
Ce legătură are senescența celulară cu îmbătrânirea
Odată cu vârsta, în organism se acumulează celule senescente.
Acestea nu mai funcționează normal și nu se mai divid, dar nici nu sunt eliminate întotdeauna. Pot elibera molecule inflamatorii și alți factori care influențează țesuturile din jur.
Acumularea lor este studiată în legătură cu numeroase boli asociate vârstei.
În analiza rentosertibului au apărut schimbări ale mai multor proteine și căi biologice asociate senescenței, metabolismului și inflamației. Autorii descriu aceste semnale drept potențial geroprotectoare, nu drept dovada că medicamentul inversează îmbătrânirea.
Nu știm dacă oamenii ar trăi mai mult
Aici există o distanță foarte mare între titlurile despre „întinerire” și ceea ce studiul poate demonstra în realitate.
Cercetarea nu a arătat că rentosertib:
- prelungește viața;
- reduce mortalitatea;
- previne bolile asociate vârstei la persoane sănătoase;
- menține funcția fizică sau cognitivă mai mult timp;
- face organele mai tinere din punct de vedere funcțional.
Studiul a urmărit doar 12 săptămâni, iar analiza de îmbătrânire s-a bazat pe 42 de persoane.
Autorii notează explicit că dimensiunea redusă a eșantionului, durata scurtă și dependența de metode computaționale limitează concluziile.
Ceasurile biologice sunt încă un instrument controversat
Un alt motiv de prudență este că nu știm încă exact ce înseamnă, din punct de vedere clinic, scăderea scorului unui ceas biologic.
Dacă un tratament face un anumit profil de proteine să arate „mai tânăr”, nu este automat demonstrat că pacientul va trăi mai mult sau va avea mai puține boli.
Unele ceasuri sunt mai bune la prezicerea mortalității, altele la estimarea vârstei cronologice, iar altele sunt concepute pentru anumite organe.
Tocmai această lipsă de standardizare este motivul pentru care astfel de biomarkeri sunt folosiți în principal în cercetare și nu reprezintă încă un criteriu clinic acceptat pentru declararea unui medicament drept „anti-aging”.
Există și un conflict de interese important
O parte importantă dintre autorii studiului sunt angajați ai Insilico Medicine, compania care a dezvoltat rentosertib.
Alex Zhavoronkov, unul dintre autorii lucrării, este fondatorul și directorul executiv al companiei.
Aceste legături sunt declarate transparent în articolul din Nature Biotechnology.
Studiul a trecut prin peer review, dar rezultatele vor trebui reproduse și confirmate în cercetări mai mari și, ideal, de grupuri independente.
Medicamentul a ajuns deja în faza 3
Rentosertib nu este încă aprobat, dar programul său clinic a avansat.
În iulie 2026, Insilico Medicine a anunțat începerea unui studiu clinic de fază 3 pentru fibroza pulmonară idiopatică.
Studiul este proiectat să includă aproximativ 320 de pacienți, tratați timp de 52 de săptămâni, iar principalul obiectiv este măsurarea ritmului în care scade funcția pulmonară.
Această fază nu testează însă dacă medicamentul încetinește îmbătrânirea la oameni sănătoși.
Indicația urmărită rămâne fibroza pulmonară idiopatică.
Un posibil prim pas spre medicamente dezvoltate simultan pentru boală și îmbătrânire
Poate cea mai interesantă parte a studiului nu este ideea că ar exista deja o „pastilă împotriva bătrâneții”, pentru că datele nu permit o asemenea concluzie.
Este strategia de dezvoltare.
În mod tradițional, medicamente precum metforminul sau rapamicina au fost dezvoltate pentru alte boli și abia după decenii au început să fie investigate pentru eventuale efecte asupra proceselor de îmbătrânire.
În cazul rentosertibului, cercetătorii au încercat încă de la început să aleagă o țintă implicată atât într-o boală legată de vârstă, cât și în mecanismele biologice ale îmbătrânirii, apoi au integrat biomarkeri de îmbătrânire în studiile clinice.
Dacă această abordare va funcționa, viitoarele medicamente ar putea fi testate simultan pentru boala pe care trebuie să o trateze și pentru efectele lor asupra proceselor care se modifică odată cu vârsta.
Pentru moment însă, rentosertib rămâne un medicament experimental pentru o boală pulmonară, iar scăderea vârstei biologice observată după 12 săptămâni este un semnal care merită investigat, nu dovada că inteligența artificială a găsit deja tratamentul care încetinește îmbătrânirea.
