Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Metforminul, unul dintre cele mai vechi și mai folosite medicamente pentru diabetul de tip 2, a fost asociat cu o probabilitate mai mare ca femeile vârstnice să ajungă la 90 de ani, potrivit unui studiu publicat în The Journals of Gerontology: Series A.
Studiul a analizat datele a 438 de femei aflate la postmenopauză, toate cu diabet de tip 2. Jumătate au început tratament cu metformin, iar celelalte cu sulfoniluree, o altă clasă de medicamente folosite în diabet. Femeile care au luat metformin au avut un risc cu 30% mai mic de a muri înainte de 90 de ani, comparativ cu cele tratate cu sulfoniluree.
Autorii au folosit vârsta de 90 de ani ca prag pentru „longevitate excepțională”. Nu au comparat metforminul cu placebo, iar participantele nu au fost repartizate aleatoriu la tratament, ca într-un studiu clinic clasic. De aceea, diferența observată poate fi influențată și de alți factori, chiar dacă analiza a încercat să reducă aceste distorsiuni.
De ce metforminul a ajuns în centrul cercetărilor despre îmbătrânire
Metforminul este folosit de zeci de ani pentru controlul glicemiei în diabetul de tip 2. Reduce producția de glucoză în ficat și îmbunătățește felul în care organismul răspunde la insulină. Interesul pentru longevitate a apărut după ce studiile observaționale și cercetările de laborator au indicat efecte care depășesc controlul zahărului din sânge.
Medicamentul pare să influențeze mai multe procese implicate în îmbătrânire: activitatea mitocondriilor, inflamația cronică de intensitate mică, stresul oxidativ, repararea ADN-ului și căile celulare AMPK și mTOR, implicate în folosirea energiei și în creșterea celulară. O analiză publicată în Cell descria metforminul ca pe o moleculă capabilă să atingă mai multe „semne” biologice ale îmbătrânirii, de la metabolismul nutrienților până la autofagie și inflamație.
Aceste mecanisme nu înseamnă automat că medicamentul prelungește viața la oameni sănătoși. Ele explică însă de ce metforminul este studiat ca posibil geroterapeutic, adică un medicament care ar putea întârzia apariția mai multor boli asociate vârstei, nu doar trata o singură afecțiune.
Cum a fost construit studiul pe femeile cu diabet
Cercetătorii din SUA și Germania au folosit date din Women’s Health Initiative, una dintre cele mai mari cohorte americane dedicate sănătății femeilor după menopauză. Participantele au fost urmărite timp îndelungat, iar această durată a permis evaluarea unui obiectiv greu de studiat în experimente clasice: supraviețuirea până la 90 de ani.
Studiul a fost conceput ca o „emulare” a unui studiu clinic. Asta înseamnă că autorii au folosit date observaționale, dar au încercat să reproducă, prin metode statistice, structura unui studiu în care două tratamente sunt comparate de la început. Au inclus femei cu diabet de tip 2 care au început monoterapie fie cu metformin, fie cu sulfoniluree, apoi au comparat mortalitatea înainte de 90 de ani.
Rata de deces înainte de 90 de ani a fost de 3,7 la 100 persoane-an în grupul metformin, față de 5,0 la 100 persoane-an în grupul sulfoniluree. După ajustări, inițierea metforminului a fost asociată cu un risc cu 30% mai mic de deces înainte de 90 de ani.
De ce comparația cu sulfonilureele e importantă
Sulfonilureele stimulează pancreasul să elibereze mai multă insulină. Au fost folosite mult timp în diabetul de tip 2, dar nu au același profil metabolic ca metforminul. Unele studii au asociat această clasă cu risc mai mare de hipoglicemie și cu rezultate cardiovasculare mai puțin favorabile în anumite grupuri de pacienți.
Comparația cu sulfonilureele poate reduce o parte din confuzia întâlnită în studiile observaționale, pentru că ambele grupuri aveau diabet și primeau tratament. Totuși, nu poate elimina complet diferențele dintre paciente. De pildă, medicii pot alege un medicament sau altul în funcție de greutate, funcția renală, riscul de hipoglicemie, bolile asociate sau toleranța digestivă. Aceste detalii pot influența supraviețuirea pe termen lung.
Autorii spun explicit că rezultatele nu pot fi interpretate ca dovadă de cauzalitate. Studiul arată o asociere puternică, nu faptul că metforminul, luat de orice persoană, crește șansa de a trăi până la 90 de ani.
De ce efectul a fost analizat doar la femei
Participantele proveneau dintr-o cohortă dedicată femeilor aflate la postmenopauză, cu vârsta de cel puțin 60 de ani. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi extinse direct la bărbați, la femei mai tinere sau la persoane fără diabet.
Autorii atrag atenția că diabetul de tip 2 nu are același profil la femei și bărbați. Femeile pot avea, la momentul diagnosticului, o încărcătură cardiometabolică mai mare, iar diabetul este asociat cu o creștere mai puternică a riscului de mortalitate la femei decât la bărbați. Acest lucru poate face ca diferențele dintre tratamente să fie mai vizibile într-o populație feminină vârstnică.
Durata de urmărire a fost unul dintre punctele forte ale studiului. Participantele au fost monitorizate, în medie, 14-15 ani după începerea tratamentului, o perioadă mult mai lungă decât în majoritatea studiilor clinice. Pentru o întrebare legată de longevitate, acest detaliu contează mai mult decât în studiile care urmăresc glicemia pe câteva luni.
Ce se știe despre metformin și bolile vârstei
Metforminul este cercetat de ani buni în legătură cu bolile asociate îmbătrânirii. Datele observaționale au indicat legături cu risc mai mic de boli cardiovasculare, unele forme de cancer, declin cognitiv sau fragilitate, dar rezultatele nu sunt uniforme. Unele analize recente au atras atenția că entuziasmul pentru metformin ca medicament anti-îmbătrânire trebuie temperat, deoarece o parte dintre dovezile mai vechi au vulnerabilități metodologice.
Tocmai de aceea există interes pentru studiul TAME, acronim pentru Targeting Aging with Metformin. Proiectul este conceput pentru a testa dacă metforminul poate întârzia apariția sau progresia mai multor boli legate de vârstă, precum bolile cardiovasculare, cancerul și demența, la persoane mai în vârstă. American Federation for Aging Research descrie TAME ca pe un set de studii naționale, cu peste 3.000 de participanți între 65 și 79 de ani, desfășurate în mai multe centre de cercetare din SUA.
Diferența este importantă. Studiul pe femeile cu diabet urmărește ce s-a întâmplat într-o cohortă reală, unde medicii au ales tratamentele. Un studiu randomizat poate testa mai riguros dacă medicamentul produce efectul observat sau dacă asocierea apare din cauza altor diferențe între pacienți.
De ce nu trebuie luat metformin pentru longevitate fără indicație medicală
Metforminul este un medicament cu profil de siguranță bine cunoscut, dar nu este lipsit de riscuri. Poate provoca greață, diaree, disconfort abdominal și, în timp, scăderea vitaminei B12. La persoanele cu afectare renală severă sau alte probleme medicale, folosirea lui cere prudență. În cazuri rare, poate apărea acidoză lactică, o complicație gravă.
Pentru persoanele fără diabet, administrarea metforminului doar cu scopul de a trăi mai mult nu este recomandată în ghidurile medicale curente. Datele existente sunt prea incomplete pentru o astfel de indicație, iar efectul posibil asupra longevității trebuie cântărit împreună cu riscurile, vârsta, bolile asociate și analizele pacientului.
Studiul publicat în The Journals of Gerontology: Series A schimbă mai ales nivelul întrebării științifice. Nu demonstrează că metforminul este o pastilă a longevității, dar arată că, la femeile vârstnice cu diabet de tip 2, inițierea acestui tratament a fost asociată cu șanse mai bune de a ajunge la 90 de ani decât inițierea unei sulfoniluree. Pentru medicina longevității, aceasta este o pistă serioasă. Pentru pacienți, rămâne un subiect de discutat cu medicul, nu o recomandare de automedicație.
