Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Moartea unui medic rezident în vârstă de 32 de ani, găsit fără viață la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, aduce în discuție condițiile de lucru și nivelul de presiune la care sunt expuși medicii aflați în perioada de rezidențiat.
Cazul lui Alexandru Neacșu aduce în discuție condițiile de lucru și nivelul de presiune la care sunt expuși medicii aflați în perioada de rezidențiat. Bărbatul de 32 de ani era medic rezident în ultimul an de pregătire și urma să susțină examenul de specialitate. Acesta a fost găsit inconștient în incinta unității medicale în timpul unei gărzi. Echipajele medicale au intervenit imediat, însă manevrele de resuscitare nu au avut rezultat, fiind declarat decesul.
Poliția Capitalei, sesizată prin apel la 112
Poliția Capitalei a fost sesizată prin apel la 112, în jurul orei 14:45. La fața locului au intervenit echipaje de poliție, iar ulterior au fost demarate procedurile legale pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs decesul. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Institutul de Medicină Legală pentru efectuarea necropsiei.
Cazul de la Floreasca nu este singular
Cazul de la Floreasca nu este singular în rândul medicilor tineri aflați în formare. În ultimii ani au fost raportate mai multe decese în rândul rezidenților sau medicilor aflați la început de carieră, situații care au alimentat dezbaterile privind nivelul de suprasolicitare din spitale.
În aprilie 2025, un medic rezident în vârstă de 28 de ani de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași a fost găsit decedat în locuința sa. Cazul a generat reacții în comunitatea medicală și a readus în discuție volumul mare de muncă și numărul ridicat de gărzi efectuate de medicii tineri.
Un alt caz care a atras atenția opiniei publice
Un alt caz care a atras atenția opiniei publice a fost cel al unui medic rezident din București, în vârstă de 31 de ani, găsit fără viață în afara programului de lucru, în contextul unei perioade cu activitate medicală intensă și multiple gărzi consecutive.
Aceste situații au alimentat discuțiile din mediul medical privind organizarea programului de lucru, timpul de odihnă și sprijinul acordat rezidenților. Reprezentanți ai corpului medical au semnalat în repetate rânduri că perioada de rezidențiat presupune un volum ridicat de responsabilitate, gărzi prelungite și un nivel constant de pregătire profesională.
În lipsa unor date oficiale centralizate privind cauzele tuturor acestor decese, autoritățile medicale și instituțiile competente continuă anchetele în fiecare caz în parte.
Tema rămâne una deschisă în sistemul medical, în contextul în care mii de medici tineri parcurg anual perioada de rezidențiat, considerată una dintre cele mai solicitante etape ale formării profesionale.
