Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Conferința „Sisteme de sănătate pentru viitor: prevenție, inovație și impact durabil” a reunit la București lideri din sănătate, cercetare și administrație, care au discutat despre digitalizare, inteligență artificială, prevenție și reformele necesare pentru modernizarea sistemului medical românesc.
Conferința „Advancing Health Systems: Prevention, Innovation and Lasting Impact” („Sisteme de sănătate pentru viitor: prevenție, inovație și impact durabil”), organizată în cadrul evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”, a adus la București unele dintre cele mai importante voci din sănătate, cercetare, mediul academic, administrație și sectorul privat.
Evenimentul, găzduit de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, a devenit o platformă de dialog despre transformările necesare pentru construirea unui sistem medical modern, rezilient și centrat pe pacient.
Temele principale au inclus prevenția, digitalizarea, inteligența artificială, accesul la inovație terapeutică, educația pentru sănătate și dezvoltarea resursei umane.
Bucharest Leaders Summit: Prevenția, cheia unui sistem medical sustenabil
Unul dintre mesajele dominante ale conferinței a fost nevoia urgentă de a muta accentul de pe tratarea bolii pe prevenirea acesteia.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a subliniat că viitorul sănătății depinde de capacitatea instituțiilor de a dezvolta mecanisme eficiente de prevenție, coordonare și integrare a serviciilor medicale. Acesta a evidențiat că digitalizarea, managementul bolilor cronice, adaptarea la îmbătrânirea populației și accesul la terapii inovatoare trebuie abordate într-o strategie unitară.
Aceeași idee a fost susținută și de senatoarea Nicoleta Pauliuc, care a propus o schimbare de paradigmă: sănătatea trebuie privită ca parte a infrastructurii critice naționale și ca un element esențial al securității și rezilienței României.
Bucharest Leaders Summit: Inteligența artificială și digitalizarea schimbă medicina
Participanții la conferință au evidențiat impactul major pe care noile tehnologii îl au deja asupra actului medical.
Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun a vorbit despre tranziția de la medicina reactivă la cea predictivă, preventivă și personalizată, bazată pe cercetare, genomică și inteligență artificială. În opinia sa, progresul real poate fi obținut doar prin colaborarea dintre universități, clinicieni, autorități și factorii de decizie.
La rândul său, dr. Cristina Berteanu, director medical al Memorial România, a prezentat exemple concrete din oncologie, unde digitalizarea, testarea genetică și terapiile personalizate contribuie deja la creșterea preciziei diagnosticului și la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice.
Un exemplu de implementare practică a tehnologiei a fost oferit de Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, care a prezentat prima secție SMART dintr-un spital public românesc, unde pacienții sunt monitorizați cu ajutorul inteligenței artificiale.
Dezinformarea și lipsa educației pentru sănătate, provocări majore
Mai mulți specialiști au atras atenția că investițiile în infrastructură și tehnologie nu sunt suficiente fără creșterea nivelului de educație pentru sănătate.
Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță și dr. Adrian Marinescu au evidențiat efectele negative ale dezinformării și ale teoriilor conspiraționiste asupra încrederii populației în vaccinare și în recomandările medicale.
Fostul manager de spital dr. Emilian Imbri a avut una dintre cele mai directe intervenții, afirmând că schimbarea reală trebuie să înceapă din școală și familie, prin introducerea educației pentru sănătate și promovarea responsabilității individuale.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a atras atenția că lipsa culturii prevenției rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului sanitar. Acesta a arătat că mulți români nu participă la programele de screening deoarece nu înțeleg beneficiile controalelor preventive.
Criza resursei umane și fenomenul burnout
Un alt subiect important a fost situația personalului medical și presiunea tot mai mare exercitată asupra profesioniștilor din sănătate.
Dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, a vorbit despre deficitul de medici și despre necesitatea consolidării resursei umane. Ea a subliniat că medicina trebuie să își păstreze dimensiunea umană, empatia și grija față de pacient, indiferent de nivelul de dezvoltare tehnologică.
Șef lucrări psiholog dr. Adriana Cotel a atras atenția asupra fenomenului de burnout în rândul personalului medical, pe care l-a descris drept o problemă cu implicații asupra siguranței naționale. Aceasta a vorbit și despre apariția „burnout-ului digital”, cauzat de suprasolicitarea informațională și conectarea permanentă la mediul online.
Dr. Claudia Mihaela Vâlcu a evidențiat, de asemenea, impactul deficitului de specialiști și al volumului mare de muncă asupra sănătății personalului medical, pledând pentru măsuri care să protejeze profesioniștii din sistem.
Bucharest Leaders Summit: Pacientul, în centrul viitorului sistem de sănătate
Participanții au fost de acord că viitorul sănătății trebuie construit în jurul nevoilor pacientului.
Alina Comănescu, reprezentant al pacienților și vicepreședinte al organizației europene Digestive Cancers Europe, a subliniat că prevenția, accesul la informație și participarea activă a pacientului trebuie să devină fundamente ale politicilor publice.
Aceasta a evidențiat și întârzierile existente în accesul la tratamente inovatoare, susținând că tehnologia și inteligența artificială trebuie utilizate pentru reducerea decalajelor și îmbunătățirea serviciilor medicale.
Mesaj despre modernizarea sănătății în România
Conferința „Sisteme de sănătate pentru viitor: prevenție, inovație și impact durabil” a transmis un mesaj clar: modernizarea sănătății în România nu poate fi realizată fără investiții în prevenție, educație, digitalizare, cercetare și resursa umană.
Participanții au evidențiat că viitorul sistemului medical trebuie construit pe colaborare între autorități, mediul academic, profesioniști, pacienți și sectorul privat.
În centrul tuturor reformelor trebuie să rămână pacientul, iar succesul va depinde de capacitatea societății de a transforma prevenția și inovația în priorități reale și durabile.
